Raportul privind progresele realizate de Romania

De ce raportează Comisia asupra progreselor României în aceste domenii?
La momentul aderării României, la 1 ianuarie 2007, persistau anumite deficiențe în domeniile reformei sistemului judiciar și combaterii corupției, care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, politicilor și programelor UE. Prin urmare, în Tratatul de aderare au fost incluse dispoziții speciale în aceste domenii. În plus, Comisia a instituit un Mecanism de cooperare și verificare pentru a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe și pentru a verifica progresele înregistrate, măsurate ținând cont de patru obiective de referință stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției. Aceste obiective sunt interdependente. Ele trebuie avute în vedere împreună, ca parte a unei reforme ample și de lungă durată a sistemului judiciar și a combaterii corupției.

Cum raportează Comisia asupra progreselor realizate de România?
Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Acesta a inclus o evaluare cuprinzătoare a progreselor realizate în ceea ce privește îndeplinirea fiecăruia dintre cele patru obiective de referință. Raportul concluziona că Guvernul României este hotărât să realizeze reforma sistemului judiciar și să combată corupția. Cu toate acestea, exista încă o deficiență clară în ceea ce privește transpunerea acestor intenții în rezultate concrete. Deși erau recunoscute eforturile României, se aprecia că mai rămâneau multe de făcut, iar progresele în combaterea corupției la nivel înalt erau în continuare considerate insuficiente.
Un al doilea raport interimar a fost publicat la 4 februarie 2008. Acesta conținea o actualizare factuală a progreselor și se abținea în mod deliberat de la efectuarea unei evaluări detaliate a rezultatelor obținute în cadrul fiecărui obiectiv de referință. Raportul concluziona că se înregistraseră întârzieri în punerea în aplicare a unei strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar (obiectivul de referință nr. 1), în înființarea Agenției Naționale de Integritate (obiectivul de referință nr. 2), precum și în elaborarea unei strategii globale și punerea în aplicare a proiectelor reprezentative pentru a combate corupția de la nivel local (obiectivul de referință nr. 4). În raport se exprima o preocupare specială în privința combaterii corupției la nivel înalt (obiectivul de referință nr. 3), domeniu în care România nu demonstrase încă obținerea de rezultate convingătoare.
Raportul sugera ca România să își intensifice eforturile în acest domeniu și să își consolideze eforturile destinate menținerii stabilității juridice și instituționale a cadrului de combatere a corupției din România. Raportul lua notă de anumite îngrijorări pe care România trebuia să le abordeze înainte de efectuarea unei noi evaluări complete de către Comisie, la mijlocul anului 2008.
Rapoartele Comisiei se fundamentează pe contribuțiile autorităților române, ale serviciilor Comisiei, pe rapoarte ale experților din statele membre și pe informații din partea experților tehnici și a societății civile.

Ce spune actualul raport?
Raportul analizează modul în care avansează în prezent România în încercarea de a realiza progrese în îndeplinirea celor patru obiective de referință. Raportul concluzionează că România prezintă o imagine mixtă. Aceasta a instituit elementele fundamentale ale unui sistem care funcționează, dar fundația este fragilă, iar deciziile privind corupția sunt foarte politizate. Fiecare pas în direcția bună generează o dezbatere politică internă care produce diviziuni, favorizând insecuritatea juridică. Angajamentul instituțiilor și organismelor-cheie din România față de realizarea reformelor, precum și față de atingerea diferitelor obiective de referință este inegal. Guvernul și-a intensificat eforturile, a redat un impuls reformei și a reinstaurat o stabilitate relativă a cadrului juridic și instituțional de combatere a corupției.
România a realizat progrese în ceea ce privește asumarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a responsabilităților sale cheie privind reforma sistemului judiciar. Au fost adoptate o serie de măsuri pozitive în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt. Ministerul Public și Departamentul Național Anticorupție au realizat un istoric pozitiv al urmăririi penale a cazurilor și au inițiat proceduri de demarare a anchetelor într-o serie de cazuri la nivel înalt. România a realizat un pas înainte important prin înființarea Agenției Naționale de Integritate. De asemenea, România a continuat campaniile de sensibilizare și introducerea de măsuri preventive de contracarare a corupției de la nivel local.
După o perioadă de incertitudine, România a reușit să își reafirme angajamentul față de realizarea reformei sistemului judiciar și combaterea corupției. Cu toate acestea, cadrul juridic și instituțional este încă fragil. Acesta trebuie stabilizat și consolidat. Capacitatea administrativă trebuie cultivată și consolidată. Este important să existe un consens neechivoc, inclusiv în parlament și printre magistrați, privind eradicarea corupției la nivel înalt. Pentru a avansa, legile, procedurile și instituțiile existente trebuie să fie lăsate să își creeze un istoric – să demonstreze că sunt capabile să producă rezuItate pe termen mai lung.

Ce îmbunătățiri sunt necesare?
Există o legătură strânsă între reforma sistemului judiciar și progresele în combaterea corupției. Sunt necesare îmbunătățiri în ambele domenii.
Mai exact:
• Este nevoie de un angajament mai ferm din partea instituțiilor judiciare cheie în ceea ce privește realizarea unei reforme. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să adopte o poziție neechivocă privind combaterea corupției la nivel înalt în contextul actualei dezbateri politice controversate din Parlament.
• Trebuie depus un efort continuu pentru a dezvolta capacitatea administrativă a sistemului judiciar.
• Agenția Națională de Integritate va trebui să își demonstreze acum capacitatea operațională de a sancționa eficace activele nejustificate și de a verifica incompatibilitățile și conflictele de interese.
• Pentru a oferi stabilitate cadrului juridic, guvernul ar trebui să finalizeze noul Cod de procedură penală și să realizeze progrese privind proiectul de Cod penal. Astfel, s-ar institui un cadru mai clar și mai eficace pentru activitatea penală și o cooperare mai bună cu alte state membre. Ar trebui să se renunțe la modificările controversate ale ordonanței de urgență de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală în vigoare.
• Combaterea corupției trebuie să fie depolitizată, iar România trebuie să își afirme angajamentul neechivoc de a combate corupția la nivel înalt. Trebuie permisă continuarea anchetelor independente ale foștilor miniștri și membri ai Parlamentului de către autoritățile judiciare, pentru a recâștiga încrederea opiniei publice.
• Angajamentul față de reformă și asumarea proprietății acesteia trebuie să se înrădăcineze în întregul spectru politic și în cadrul sistemului judiciar.
În raportul său, Comisia încurajează cu tărie România să își intensifice reformele și să mențină o relație de strânsă colaborare cu celelalte state membre și Comisia, astfel încât să se poată face față cu succes, împreună, provocărilor semnificative rămase.
Care sunt cele patru obiective de referință stabilite pentru România?
În cadrul Mecanismului de cooperare și verificare au fost stabilite pentru România următoarele obiective de referință:
1. Asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală.
2. Înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate competentă să verifice averea, incompatibilitățile și potențialele conflicte de interese, precum și să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive.
3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesioniste și imparțiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt.
4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de combatere a corupției, în special în administrația locală.

De unde poate fi obținut raportul?
Raportul poate fi descărcat de la următoarea adresă internet:
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/docs/romania_report_20080723_ro.pdf

Sursa: Comisia Europeana