Ești membru? Cont nou / Autentificare
2021 - 2027

2021 - 2027

2021-2027: Statele Membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție 1,8 trilioane euro prin:

  • Cadrul financiar 2021-2027 = 1 074,3 miliarde euro
  • Next Generation EU = 750 miliarde euro

Total = 1.824,3 miliarde euro

CFM 2021-2027

Ca urmare a acordului Parlamentului European din 16 decembrie 2020, Consiliul UE a adoptat la 17 decembrie 2020 regulamentul privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și pachetul de relansare economică Next Generation EU (NGEU).

Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE27 (cele 27 de state membre rămăse ca urmare a Brexit-ului) în prețurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu NGEU, în valoare de 750 de miliarde EUR, va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite politici/zone.

Cele 1 074,3 miliarde euro aferente Cadrului financiar 2021-2027 vor fi împărțite între 7 capitole de buget:

Capitole de buget CFM NextGenerationEU TOTAL
1.Piața unică, inovare și sectorul digital 132,8 miliarde EUR 10,6 miliarde EUR 143,4 miliarde EUR
2. Coeziune, reziliență și valori 377,8 miliarde EUR 721,9 miliarde EUR 1 099,7 miliarde EUR
3. Resurse naturale și mediu 356,4 miliarde EUR 17,5 miliarde EUR 373,9 miliarde EUR
4. Migrație și gestionarea frontierelor  22,7 miliarde EUR - 22,7 miliarde EUR
5. Securitate și apărare 13,2 miliarde EUR  - 13,2 miliarde EUR 
6. Vecinătate și întreaga lume 98,4 miliarde EUR - 98,4 miliarde EUR
7. Administrația publică europeană 73,1 miliarde EUR - 73,1 miliarde EUR
TOTAL CFM  1 074,3 miliarde EUR 750 miliarde euro 1 824,3 miliarde EUR

Toate sumele sunt exprimate în miliarde EUR, în prețuri constante din 2018. 

*Sumele includ suplimentarea cu 15 miliarde EUR a fondurilor pentru zece dintre programe (față de acordul din 21 iulie 2020). Este vorba despre următoarele programe: Orizont Europa, Erasmus+, „UE pentru sănătate”, Fondul de gestionare integrată a frontierelor, „Drepturi și valori”, Europa creativă, InvestEU, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, „Ajutor umanitar”. 

Sursă: Comisia Europeană 

Consultă setul de întrebări și răspunsuri publicat de Comisia Europeană la 22 decembrie 2020, referitor la CFM 2021-2027.

O nouă politică de coeziune

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE.

Cinci priorități investiționale:

Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65% - 85% din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre.

  • O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii
  • O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice
  • O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale
  • O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate
  • O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

Comisia a publicat la 2 decembrie 2020 un video introductiv referitor la aceste 5 priorități investiționale: https://www.youtube.com/watch?v=yXhYOBO8ZdM&feature=emb_title.

O abordare mai personalizată a dezvoltării regionale

Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană.

Simplificare: reguli mai scurte, mai puține și mai clare

Conform Comisiei Europene, pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor.

Descarcă cele 80 de măsuri de simplificare propuse de Comisie

Un cadru mai flexibil

Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări.

În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural.

O legătură mai strânsă cu Semestrul European și cu guvernanța economică a Uniunii

Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma sa nouă și consolidată.

În perioada bugetară, recomandările specifice fiecărei țări (RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori: la început, pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, și apoi în cadrul evaluării intermediare. Pentru a stabili condițiile propice creșterii economice și creării de locuri de muncă, noile condiții favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga perioadă financiară.

Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare

Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau Erasmus +.

Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare

Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni.

Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră (Interreg) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european.

Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică.

Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai performante

Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu obiective cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau accesul suplimentar la rețele în bandă largă). Noul cadru instituie un bilanț anual al performanței, sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și Comisie. Performanța programelor va evaluată și cu ocazia evaluării intermediare. Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări progresele înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de implementare o dată la două luni, iar platforma de date deschise privind coeziunea va fi actualizată automat.

Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare

Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat.

Consultă setul de întrebări și răspunsuri referitor la pachetul legislativ 2021-2027 privind politica de coeziune a UE.

Propuneri legislative UE

În perioada 29 – 30 mai 2018,Comisia Europeană a publicat propunerea privind pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2012-2027. Acesta cuprinde:

Regulamentul privind prevederile comune conține un set unic de norme pentru 7 fonduri UE implementate în gestiune partajată, respectiv: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (ISF) și Instrumentul pentru frontiere externe și vize (IBMF). Comparativ cu actuala perioadă de programare, CPR nu mai acoperă  Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR).

Negocierile privind politica de coeziune la nivelul Consiliului au demarat în luna septembrie 2018, sub Președinția austriacă fiind finalizate aspectele privind abordarea strategică și programarea și management și control.

Pe durata Președinției române a Consiliului UE, s-au finalizat aspectele privind condiții pentru eligibilitate și cadrul de performanță, monitorizare, evaluare, comunicare și vizibilitate, sprijin financiar din fonduri, management financiar și obiectivele, definițiile, delegarea puterilor, implementarea, prevederile tranzitorii și finale ale CPR, precum și regulamentele specifice politicii de coeziune, respectiv FEDR, FC, FSE+ și CTE.

În data de 14 ianuarie 2020, Comisia Europeană a publicat propunerea privind Fondul pentru o tranziție justă (Just Transition Fund – JTF), ca parte componentă a unui pachet mai amplu legislativ referitor la Pactul Ecologic European (European Green Deal).

Fondul pentru o Tranziție Justă este complementar fondurilor Politicii de Coeziune, fiind necesară modificarea în consecința a proiectului de regulament privind dispozițiile comune ce guvernează perioada de programare 2021-2027.

Situația la 28.12.2020

Implementarea politicii de coeziune 2021 - 2027 în România

Propunerile MFE pentru următorul exercițiu financiar:

  1. Programul Operaţional Tranziție Justă (POTJ)
  2. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
  3. Programul Operațional Transport (POT)
  4. Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF)
  5. Programul Operațional Sănătate (POS)
  6. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO)
  7. Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS)
  8. Programe Operaţionale Regionale
  9. Programul Operațional Asistență Tehnică

Timeline-ul consultărilor publice privind PO de mai sus este disponibil aici.

Rezultatul final al procesului de selecție a partenerilor în cadrul structurilor parteneriale aferente Programelor Operaționale și Acordului de Parteneriat 2021-2027 este disponibil aici

Documente naționale - Cadru general

Acordul de Parteneriat

Next Generation EU – 750 mld. euro

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus.

Acesta are la bază trei piloni:

  • instrumente de sprijinire a eforturilor depuse de statele membre pentru a se redresa, pentru a remedia consecințele crizei și pentru a ieși mai puternice din această încercare;
  • măsuri de stimulare a investițiilor private și de sprijinire a întreprinderilor aflate în dificultate;
  • consolidarea principalelor programe ale UE pentru a valorifica învățămintele desprinse din criză, pentru a spori soliditatea și reziliența pieței unice și pentru a accelera dubla tranziție verde și digitală.

Defalcarea Next Generation EU

© Consiliul UE

Mai multe informații despre instrumentul NGEU sunt disponibile aici.

Mecanismul de Redresare și Reziliență

Mecanismul European de Reziliență și Redresare este elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro, disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările Uniunii Europene.

© Comisia Europeană

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Mecanismul va avea 6 direcții prioritare de finanțare:

  • Tranziția verde, inclusiv biodiversitatea
  • Transformarea digitală
  • Coeziunea economică și competitivitatea
  • Coeziunea socială și teritorială
  • Reacția la criză instituțională și pregătirea pentru criză
  • Politici pentru următoarea generație, copii și tineri, inclusiv educație și abilități

Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului European de Reziliență și Redresare.

În data de 18 decembrie 2020, negociatorii Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord privind forma finală a mecanismului. Alocarea pentru România este în valoare de 30,5 miliarde de euro.

Comisia Europeană a publicat în data de 21 decembrie 2020 modelele orientative menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naționale de redresare și reziliență care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Planul Național de Redresare și Reziliență

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic, elaborat în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, parte a pachetului de relansare economică Next Generation EU.

Planul urmărește 3 obiective strategice:

  • Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice
  • Consolidarea capacității de reziliență
  • Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung

Conform documentelor transmise de MFE, principalele particularități ale PNRR sunt:

  • Reprezintă un plan strategic complementar cu Politica de Coeziune
  • Promovează investițiile în infrastructură
  • Respectă viziunea de tranziție verde și digitalizare
  • Promovează investiții în mediul de afaceri
  • Alocă investiții în capacitatea de reziliență în criză
  • Este complementar cu măsurile și politicile de coeziune socială (educație și ocupare, incluziune și demnitate socială)

Cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Pilonul 1.Transport și schimbări climatice este distribuit în 5 domenii prioritare:

Pilonul 2.Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului este distribuit în 3 domenii prioritare:

Pilonul 3.Competitivitate economică, digitalizare și reziliență, distribuit în 4 domenii prioritare astfel:

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

În ceea ce privește mediul de afaceri, principalele reforme propuse sunt:

  • Acces la inovare și transfer tehnologic
  • Digitalizare
  • Tranziție verde
  • Consolidarea poziției competițională pe piața unică europeană
  • Flexibilizarea accesului la surse de finanțare nebancare

Domeniile de investiții propuse de Guvern:

© Ministerul Fondurilor Europene

Planul Național de Relansare și Reziliență este supus consultării publice în perioada 26 noiembrie – 31 decembrie 2020 iar propunerile și observațiile se pot trimite aici.

Descarcă documentul

Surse alternative: Comisia Europeană, Consiliul UE, Parlamentul European, Ministerul Fondurilor Europene

Documente
Draft PO 2021-2027, 31 iulie 2020.rar
simplification_handbook_ro.pdf
budget-proposals-modern-eu-budget-may2018_ro_0.pdf
budget-proposals-financial-management-rule-law-may2018_ro_0.pdf
budget-proposals-research-innovation-may2018_ro.pdf
budget-proposals-investments-may2018_ro.pdf
budget-proposals-digital-transformation-may2018_ro.pdf
budget-proposals-regional-development-cohesion-may2018_ro.pdf
budget-proposals-economic-monetary-union-may2018_ro.pdf
budget-proposals-investing-people-may2018_ro.pdf
budget-proposals-common-agricultural-policy-may2018_ro.pdf
budget-proposals-sustainability-environment-climate-change-may2018_ro.pdf
budget-proposals-migration-border-management-may2018_ro.pdf
budget-proposals-security-may2018_ro.pdf
budget-proposals-defence-may2018_ro.pdf
budget-proposals-neighbourhood-world-may2018_ro.pdf
budget-proposals-modernising-budget-revenue-side-may2018_ro.pdf
Cadrul partenerial.pdf
Prioritati.pdf
Viziune si demersuri.pdf
Programe.pdf
Programul Operational Tranzitie Justă – POTJ – versiune 1 octombrie 2020.docx
Programul Operational Dezvoltare Durabilă – versiune 1 octombrie 2020.docx
Programul Operațional Transport 2021-2027 – versiune 1 octombrie 2020.docx
Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare versiune 1 octombrie 2020.docx
Programul Operațional Sănătate.zip
Programul Operațional Educație și Ocupare versiune 1 octombrie 2020.docx
Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială versiune 1 octombrie 2020.doc
Programe Operaționale Regionale.zip
Program Operaţional Asistenţă Tehnică versiune 1 octombrie 2020.docx
Pregătirea documentelor naționale de programare (acțiuni 2019).pptx
Propuneri priorități naționale de investiții în perioada 2021-2027.pptx
Arhitectura programelor operaționale – politica de coeziune 2021-2027.pptx
Regulament privind prevederile comune (CPR).rar
Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+).rar
Regulamentul privind cooperarea teritorială.rar
Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC).rar
Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră.rar
Planul Național de Redresare și Reziliență, consultare publica, noiem-dec 2020.pdf
Știri recente
Azi, 04 martie 2021
Ieri, 03 martie 2021