2021 - 2027

2021-2027: Statele Membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție 1,8 trilioane euro prin:

• Cadrul financiar 2021-2027 = 1 074,3 miliarde euro
• Next Generation EU = 750 miliarde euro

Total = 1.824,3 miliarde euro

CFM 2021-2027

Ca urmare a acordului Parlamentului European din 16 decembrie 2020, Consiliul UE a adoptat la 17 decembrie 2020 regulamentul privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și pachetul de relansare economică Next Generation EU (NGEU).

Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE27 (cele 27 de state membre rămăse ca urmare a Brexit-ului) în prețurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu NGEU, în valoare de 750 de miliarde EUR, va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite politici/zone.

Cele 1 074,3 miliarde euro aferente Cadrului financiar 2021-2027 vor fi împărțite între 7 capitole de buget:

Toate sumele sunt exprimate în miliarde EUR, în prețuri constante din 2018. 

*Sumele includ suplimentarea cu 15 miliarde EUR a fondurilor pentru zece dintre programe (față de acordul din 21 iulie 2020). Este vorba despre următoarele programe: Orizont Europa, Erasmus+, „UE pentru sănătate”, Fondul de gestionare integrată a frontierelor, „Drepturi și valori”, Europa creativă, InvestEU, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, „Ajutor umanitar”. 

Sursă: Comisia Europeană 

Consultă setul de întrebări și răspunsuri publicat de Comisia Europeană la 22 decembrie 2020, referitor la CFM 2021-2027.

O nouă politică de coeziune

UPDATE iunie 2021: La data de 24 iunie 2021 a fost aprobat Pachetul legislativ aferent Politicii de Coeziune 2021-2027. Descarcă documentul 

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE.

Cinci priorități investiționale:

Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65% - 85% din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre.

• O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii
• O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice
• O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale
• O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate
• O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

Comisia a publicat la 2 decembrie 2020 un video introductiv referitor la aceste 5 priorități investiționale: https://www.youtube.com/watch?v=yXhYOBO8ZdM&feature=emb_title.

O abordare mai personalizată a dezvoltării regionale

Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană.

Simplificare: reguli mai scurte, mai puține și mai clare

Conform Comisiei Europene, pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor.

Descarcă cele 80 de măsuri de simplificare propuse de Comisie

Un cadru mai flexibil

Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări.

În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural.

O legătură mai strânsă cu Semestrul European și cu guvernanța economică a Uniunii

Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma sa nouă și consolidată.

În perioada bugetară, recomandările specifice fiecărei țări (RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori: la început, pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, și apoi în cadrul evaluării intermediare. Pentru a stabili condițiile propice creșterii economice și creării de locuri de muncă, noile condiții favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga perioadă financiară.

Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare

Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau Erasmus +.

Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare

Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni.

Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră („Interreg”) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european.

Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică.

Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai performante

Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu obiective cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau accesul suplimentar la rețele în bandă largă). Noul cadru instituie un bilanț anual al performanței, sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și Comisie. Performanța programelor va evaluată și cu ocazia evaluării intermediare. Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări progresele înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de implementare o dată la două luni, iar platforma de date deschise privind coeziunea va fi actualizată automat.

Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare

Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat.

Consultă setul de întrebări și răspunsuri referitor la pachetul legislativ 2021-2027 privind politica de coeziune a UE.

Propuneri legislative UE

În perioada 29 – 30 mai 2018,Comisia Europeană a publicat propunerea privind pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2012-2027. Acesta cuprinde:

• Regulamentul privind prevederile comune (CPR)
• Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC)
• Regulamentul privind cooperarea teritorială;
• Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră;
• Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+).

Regulamentul privind prevederile comune conține un set unic de norme pentru 7 fonduri UE implementate în gestiune partajată, respectiv: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (ISF) și Instrumentul pentru frontiere externe și vize (IBMF). Comparativ cu actuala perioadă de programare, CPR nu mai acoperă  Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR).

Negocierile privind politica de coeziune la nivelul Consiliului au demarat în luna septembrie 2018, sub Președinția austriacă fiind finalizate aspectele privind abordarea strategică și programarea și management și control.

Pe durata Președinției române a Consiliului UE, s-au finalizat aspectele privind condiții pentru eligibilitate și cadrul de performanță, monitorizare, evaluare, comunicare și vizibilitate, sprijin financiar din fonduri, management financiar și obiectivele, definițiile, delegarea puterilor, implementarea, prevederile tranzitorii și finale ale CPR, precum și regulamentele specifice politicii de coeziune, respectiv FEDR, FC, FSE+ și CTE.

În data de 14 ianuarie 2020, Comisia Europeană a publicat propunerea privind Fondul pentru o tranziție justă (Just Transition Fund – JTF), ca parte componentă a unui pachet mai amplu legislativ referitor la Pactul Ecologic European (European Green Deal).

Fondul pentru o Tranziție Justă este complementar fondurilor Politicii de Coeziune, fiind necesară modificarea în consecința a proiectului de regulament privind dispozițiile comune ce guvernează perioada de programare 2021-2027.

Situația la 28.12.2020

• Acord politic privind REACT-EU
• Acord politic referitor la Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile cu gestiune partajată
• Acord politic privind Regulamentul Interreg
• Acord politic privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune
• Acord politic privind Fondul pentru o tranziție justă

Implementarea politicii de coeziune 2021 - 2027 în România

Propunerile MFE pentru următorul exercițiu financiar:

1. Programul Operaţional Tranziție Justă (POTJ)
2. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
3. Programul Operațional Transport (POT)
4. Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF)
5. Programul Operațional Sănătate (POS)
6. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO)
7. Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS)
8. Programe Operaţionale Regionale
9. Programul Operațional Asistență Tehnică

Timeline-ul consultărilor publice privind PO de mai sus este disponibil aici.

Rezultatul final al procesului de selecție a partenerilor în cadrul structurilor parteneriale aferente Programelor Operaționale și Acordului de Parteneriat 2021-2027 este disponibil aici

Documente naționale - Cadru general

• Pregătirea documentelor naționale de programare (acțiuni 2019)
• Propuneri priorități naționale de investiții în perioada 2021-2027
• Arhitectura programelor operaționale- politica de coeziune 2021-2027

Acordul de Parteneriat

• Acord de Parteneriat pentru Perioada de Programare 2021-2027 – 9 octombrie 2020
• Acord de Parteneriat pentru Perioada de Programare 2021-2027 – 31 iulie 2020

Next Generation EU – 750 mld. euro

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus.

Acesta are la bază trei piloni:

• instrumente de sprijinire a eforturilor depuse de statele membre pentru a se redresa, pentru a remedia consecințele crizei și pentru a ieși mai puternice din această încercare;
• măsuri de stimulare a investițiilor private și de sprijinire a întreprinderilor aflate în dificultate;
• consolidarea principalelor programe ale UE pentru a valorifica învățămintele desprinse din criză, pentru a spori soliditatea și reziliența pieței unice și pentru a accelera dubla tranziție verde și digitală.

Defalcarea Next Generation EU

© Consiliul UE

Mai multe informații despre instrumentul NGEU sunt disponibile aici.

Mecanismul de Redresare și Reziliență

Mecanismul European de Reziliență și Redresare este elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro, disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările Uniunii Europene.

© Comisia Europeană

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Mecanismul va avea 6 direcții prioritare de finanțare:

• Tranziția verde, inclusiv biodiversitatea
• Transformarea digitală
• Coeziunea economică și competitivitatea
• Coeziunea socială și teritorială
• Reacția la criză instituțională și pregătirea pentru criză
• Politici pentru următoarea generație, copii și tineri, inclusiv educație și abilități

Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului European de Reziliență și Redresare.

În data de 18 decembrie 2020, negociatorii Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord privind forma finală a mecanismului. Alocarea pentru România este în valoare de 30,5 miliarde de euro.

Comisia Europeană a publicat în data de 21 decembrie 2020 modelele orientative menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naționale de redresare și reziliență care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Planul Național de Redresare și Reziliență

UPDATE august 2021: Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat că PNRR-ul României va fi aprobat „în ultimele 10 zile din septembrie”. Mai multe informații sunt disponibile aici. 

UPDATE II mai 2021: La 31 mai 2021, România a transmis oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai multe informații sunt disponibile aici. 

UPDATE I mai 2021: A fost prezentată o sinteză referitoare la stadiul la 26 mai 2021 al PNRR. Mai multe informații sunt disponibile aici. 

UPDATE martie 2021: Guvernul României a prezentat la 19.03.2021, în primă lectură, o nouă variantă a PNRR. Mai multe informații sunt disponibile aici.  Descarcă documentul 

UPDATE noiembrie - decembrie 2020: Planul Național de Relansare și Reziliență a fost supus consultării publice în perioada 26 noiembrie – 31 decembrie 2020. Descarcă documentul

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic, elaborat în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, parte a pachetului de relansare economică Next Generation EU.

Planul urmărește 3 obiective strategice:

• Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice
• Consolidarea capacității de reziliență
• Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung

Conform documentelor transmise de MFE, principalele particularități ale PNRR sunt:

• Reprezintă un plan strategic complementar cu Politica de Coeziune
• Promovează investițiile în infrastructură
• Respectă viziunea de tranziție verde și digitalizare
• Promovează investiții în mediul de afaceri
• Alocă investiții în capacitatea de reziliență în criză
• Este complementar cu măsurile și politicile de coeziune socială (educație și ocupare, incluziune și demnitate socială)

Cu un total alocat de 29.2 miliarde de euro, planul este structurat pe șase piloni și 15 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Pilonul 1.Tranziția verde este distribuit în 6 domenii prioritare:

1. Sistemul de management al apei
2. Împădurim România și protejăm biodiversitatea
3. Managementul deșeurilor
4. Transport rutier, feroviar și alte moduri sustenabile de transport
5. Fondul pentru Valul Renovării
6. Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen

Pilonul 2. Transformare digitală prevede un domeniu prioritar:

7. Cloud guvernamental și sisteme publice digitale

Pilonul 3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, distribuit în 2 domenii prioritare, astfel:

8. Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii
9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare

Pilonul 4. Coeziune socială și teritorială prevedere 2 domenii prioritare:

10. Fondul local pentru tranziția verde și digitală 
11. Turism și cultură

Pilonul 5. Sănătate, precum și reziliența economică, socială și instituțională este compus din 3 domenii prioritare:

12. Sănătate
13. Reforme sociale
14. Refora sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali

Pilonul 6. Politici pentru noua generație este compus dintr-un domeniu prioritar, respectiv:

15. România Educată

În ceea ce privește mediul de afaceri, Componenta 9 - Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare propune 2 reforme și 5 tipuri principale de investiții, cu un buget total de 2,36 miliarde euro.

Reformele:

• Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri
• Reforma privind cercetarea dezvoltarea inovarea, inclusiv a carierei de cercetător

Conform documentului, în urma investițiilor propuse, vor fi obținute următoarele rezultate pentru mediul de afaceri:

• Cel puțin 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor și transformare digitală și tehnologică
• Cel puțin 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
• 500 vouchere acordate în schema de Suport pentru mediul de afaceri și CDI - I.4.1 Program de mentorat Orizont Europa
• Fondul de Fonduri de Capital de risc pentru Redresare, gestionat împreună cu Fondul European de Investiții ca și partener de implementare
• Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică înființată și operațională, gestionate împreună cu Fondul European de Investiții ca și partener de implementare
• Fondul de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes, gestionat împreună cu Banca Europeană de Investiții ca și partener de implementare
• Instrumentul financiar pentru eficiență energetică, gestionat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ca și partener de implementare
• 50 de cercetători primesc un grant pentru a realiza proiecte de cercetare din Orizont 2020 si Orizont Europa
• Printr-un Proiect European de Interes Strategic (IPCEI) în domeniul microelectronicii cel puțin 3 entități din România vor participa în consorțiile răspunzând apelurilor de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale.

Top 5 sub-componente în funcție de sume:

1. Feroviar – 3,911 miliarde euro
2. Autostrăzi – 3,105 miliarde euro
3. Fondul pentru valul renovării (eficiență energetică) – 2,170 miliarde euro
4. Infrastructură spitalicească și dotări aferente – 1,951 miliarde euro
5. Instrumente financiare pentru IMM-uri – 1,250 miliarde euro

Exemple de investiții principale:

Exemple de proiecte cheie:

Criterii de evaluare a PNRR de către Comisia Europeană:

© Ministerul Fondurilor Europene

Descarcă varianta oficială a PNRR, transmisă către CE

Surse alternative: Comisia Europeană, Consiliul UE, Parlamentul European, Ministerul Fondurilor Europene