Fondurile europene, o posibila varianta de finantare pentru construirea Canalului Dunare-Bucuresti

Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a evaluat joi, 26 iunie a.c. împreună cu secretarul de stat Antonel Tănase, într-o deplasare pe raza comunei 1 Decembrie, stadiul lucrărilor la obiectivul de investiţii Canalul Dunăre-Bucureşti. El a declarat cu această ocazie că e un păcat faptul că proiectul a fost lăsat de izbelişte timp de 18 ani, câtă vreme canalul poate fi o oportunitate fantastică atât pentru Bucureşti, cât şi pentru zona adiacentă. Proiectul a fost în cele din urmă preluat de la Ministerul Mediului de către Ministerul Transporturilor, a adăugat ministrul care a arătat că va face demersuri de rectificare bugetară pentru a demara Studiul de Fezabilitate chiar din acest an. Contractul de derulare al lucrărilor ar putea fi astfel semnat la finele anului 2009.
Există trei variante de finanţare în vederea finalizării Canalului Dunăre-Bucureşti: bugetară, prin fonduri europene de dezvoltare (POS-T) sau prin concesiune. Valoarea investiţiei este de 450 milioane de euro, iar perioada de amortizare este de aproximativ 14 ani. Canalul va asigura transportul de mărfuri în ambele sensuri, producerea de energie electrică prin patru microhidrocentrale şi apă pentru irigaţii. În plus, zonele adiacente vor putea fi închiriate pentru construcţii şi utilităţi.
Canalul Dunăre – Bucureşti a fost construit în proporţie de 70 la sută până în 1990 dar a fost părăsit ulterior, ceea ce a dus şi la distrugerea şi însuşirea unei părţi din materialele utilizate. El ar permite legarea Bucureştiului de Coridorul Pan-European de transport numărul şapte. Proiectul va face posibilă scoaterea de sub efectul indundaţiilor a circa 30.000 de hectare terenuri agricole şi 11 localităţi, va asigura apa necesară pentru irigarea a peste 150.000 de hectare de teren arabil şi pentru alimentarea cu apă a localităţilor limitrofe şi producerea a circa 58 de Gwh de energie electrică pe an. Proiectul prevede existenţa a două căi navigabile pe râurile Argeş şi Dâmboviţa precum şi trei porturi: 1 Decembrie pe Argeş, Glina pe Dâmboviţa şi portul Olteniţa.
Sursa: MT