Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Cipru și Croația se alătură statelor ale căror PNRR-uri au fost avizate

Comisia Europeană a anunțat ieri, 8 iulie 2021, avizarea planurilor naționale de redresare și reziliență ale Ciprului și Croației.

După ce Consiliul își va oferi aprobarea, cele două țări vor putea obține:

  • granturi și împrumuturi în valoare totală  de 1,2 miliarde de euro pentru Cipru;
  • granturi cu o valoare de 6,3 miliarde de euro pentru Croația.

La fel ca până acum, Comisia a evaluat PNRR-urile pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul MRR. Finanțările vor sprijini punerea în aplicare a măsurilor esențiale de investiții și reformă în cele două state membre

Cipru a alocat în următorul fel resursele financiare de care ar putea dispune prin PNRR:

  • 41% din bugetul total pentru măsuri climatice, precum: introducerea impozitării ecologice, liberalizarea pieței energiei electrice, facilitarea renovărilor energetice a clădirilor, accelerarea mobilității electrice, precum și o gamă largă de investiții în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile care vizează gospodăriile, întreprinderile, municipalitățile și sectorul public și organizațiile neguvernamentale mai mari.
  • 23% pentru sprijinirea tranziției digitale, investiții în conectivitate, în infrastructura digitală și în programe de învățământ în școli, de formare a profesorilor și de formare a competențelor digitale. Planul a inclus, de asemenea, proiecte care se preconizează că vor promova digitalizarea serviciilor publice și transformarea digitală a sistemului judiciar.
  • 40 de milioane de euro pentru promovarea investițiilor în eficiența energetică în IMM-uri, municipalități și sectorul public mai larg.
  • 35 de milioane de euro pentru extinderea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele insuficient deservite.

Planul prevede, de asemenea, în cuprinsul său investiții legate de introducerea în masă a contoarelor inteligente, precum și proiectul EuroAsia Interconnector, care are ca scop sprijinirea producerii de energie electrică din surse mai curate, în special din surse regenerabile.

Aprobarea Consiliului va face posibilă plata unei prefinanțări în valoare de 157 de milioane de euro către Cipru, reprezentând 13% din bugetul total al PNRR.

Croația și-a defalcat după cum urmează bugetul pentru plan:

  • 40 % din alocarea sa totală pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice, printre acestea se numără: reforme și investiții pentru a promova adoptarea energiei din surse regenerabile, eficiența energetică, reconstrucția clădirilor după cutremur și mobilitatea durabilă, precum și pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă, dar și măsuri de protecție împotriva inundațiilor.
  • 20 % din totalul cheltuielilor pentru măsurile care sprijină tranziția digitală, incluzând investiții și reforme pentru sprijinirea conectivității, digitalizarea administrației publice, a transporturilor, a sistemului judiciar și a învățământului superior.
  • 789 de milioane de euro pentru renovarea clădirilor private și publice, pentru perfecționarea și educarea lucrătorilor și a experților în domeniul energiei și al renovării post-cutremur, precum și pentru înființarea de ghișee unice, ceea ce va contribui la reducerea sarcinii administrative grele în procesul de renovare.

Planul va spori biodiversitatea din Croația prin refacerea râurilor, luncilor și lacurilor. Schemele de sprijin pentru investiții vor sprijini întreprinderile, inclusiv IMM-urile, în tranziția lor ecologică. Planul prevede, de asemenea, creșterea acoperirii naționale în bandă largă pentru a reduce decalajul digital urban-rural și pentru a ajuta întreprinderile, inclusiv IMM-urile, să își adapteze operațiunile la mediul digital, sporindu-le astfel competitivitatea.

Aprobarea Consiliului va face posibilă plata unei prefinanțări în valoare de 818 de milioane de euro către Cipru, reprezentând 13% din bugetul total al PNRR.

Lista PNRR-urilor avizate de Comisia Europeană: PortugaliaSpaniaGreciaLuxemburgDanemarcaSlovaciaAustriaLetoniaItaliaGermaniaBelgia și Franța, Slovenia și Lituania.

Elena Buzilă,

www.fonduri-structurale.ro

Sursa: Comisia Europeană

Vizualizări: 205