Aproape 8 milioane de lei pentru restaurarea Mănăstirii Arnota

Considerată una dintre „Meteorele” României, având în vedere altitudinea de 850 de metri la care se află, Mănăstirea Arnota a fost restaurată și integrată cu succes în circuitul cultural, turistic și religios, printr-un proiect implementat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, cu o valoare totală de aproximativ 7,9 milioane de lei și o finanțare nerambursabilă de 7,7 milioane de lei.

Proiectul a fost gestionat chiar de maicile Mănăstirii Arnota și a vizat consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a muzeului, chiliilor (atelierelor) și incintei din cadrul ansamblului. Investițiile au fost derulate în cadrul Axei Prioritare 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

Mănăstirea Arnota se află în satul Bistrița, comuna Costești, din județul Vâlcea, și a fost ctitorită de către domnitorul Matei Basarab și de soția sa Elina, în anii 1633-1634. Însă începuturile sale se regăsesc în secolul al XIV-lea, odată cu venirea primilor călugări. Mai târziu, spre veacul următor, monahii de la Mănăstirea Bistriţa urcau în Vârful Arnota ca să se roage ori ca să trăiască o vreme. Danciu vel-vornic, tatăl domnitorului Matei Basarab, le ridicase aici o bisericuţă de lemn.

Biserica păstrează în forma originală picturile murale din secolul al XVII-lea, comandate de Matei Basarab, iar ușa bisericii datează din vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu. Deosebit de valoros este portretul lui Matei Basarab, realizat în 1644.

Domnitorul a dorit ca aici, la Arnota, să fie necropola familiei sale. În micuţa biserică pe care o ctitorise, a adus osemintele tatălui său, mort în armata lui Mihai Viteazul, la Alba Iulia.

Sursa: ADR Sud-Vest Oltenia