Raportul Parchetului European pentru anul 2023 a fost publicat la sfârșitul lunii februarie 2024. Potrivit acestuia, criminalitatea organizată continuă să se hrănească din veniturile UE. Grupurile de criminalitate organizată consideră frauda TVA și frauda legată de fondurile UE o „zonă curată” - cu profituri mari, cu risc scăzut și fără victime evidente care ar raporta astfel de infracțiuni. Din totalul pagubelor financiare estimate corespunzătoare investigațiilor active ale Parchetului European în perioada de raportare, 11,5 miliarde de euro (59%) au fost legate de frauda transfrontalieră a TVA.
Până la 31 decembrie 2023, Parchetul European avea 1.927 de investigații active, pentru daune estimate la peste 19,2 miliarde de euro. Cu 139 de rechizitorii depuse (cu peste 50 % mai multe decât în 2022), Parchetul European a început să aducă mai mulți autori de fraude din UE în fața instanțelor naționale. În cele din urmă, în conformitate cu obiectivul Parchetului European de a se concentra pe recuperarea prejudiciilor, judecătorii au acordat procurorilor delegați europeni ordine de înghețare în valoare de 1,5 miliarde euro, adică de peste patru ori mai mult decât în 2022.
Conform raportului, până la sfârșitul anului 2023, Parchetul European avea 206 investigații active legate de finanțarea NextGenerationEU, cu un prejudiciu estimat la peste 1,8 miliarde de euro. Aceasta reprezintă aproximativ 15% din toate cazurile de fraudă privind cheltuielile gestionate de Parchetul European în perioada de raportare, dar în ceea ce privește prejudiciile estimate, corespunde la aproape 25%.
Statistici la nivelul României
Până la 31 decembrie 2023, Parchetul European avea 260 de investigații active în România, pentru daune estimate la peste 1,97 miliarde de euro. Din totalul investigațiilor, 7 sunt privind frauda în materie de TVA, cu daune estimate la peste 55, 4 milioane de euro. Judecătorii au acordat procurorilor delegați europeni ordine de înghețare în valoare de 121.1 milioane de euro pentru anul 2023.
Până la sfârșitul anului 2023, 41.29% dintre infracțiunile investigate de Parchetul European în România se refereau la achiziții fictive. Acest tip de fraudă este comisă prin utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reținerea ilicită de fonduri sau active din bugetul UE sau din bugetele gestionate de UE sau în numele acesteia - cum ar fi ajutorul financiar și subvențiile.
În ceea ce privește frauda privind cheltuielile de achiziții publice, aproximativ 30 % din infracțiunile investigate de Parchetul European au fost pe acest subiect.
Alte tipuri de infracțiuni investigate: fraudă în materie de TVA (1.46%); corupție (2.72%) și spălare de bani (1.88%).
Conform raportului, în România cele mai multe investigații active, mai exact 88, sunt în cadrul programelor de dezvoltare regională și urbană. Urmează apoi programele de dezvoltare agricolă și rurală cu un număr de 52 de investigații active și programele de ocupare a forței de muncă, coeziune socială, incluziune și valori cu 30 de investigații active. În cadrul programelor de redresare și reziliență sunt active 8 investigații, urmând apoi programele maritime și de pescuit cu 5 investigații active. Două investigații sunt active atât pentru programele privind educația și cultura dar și pentru programele de cercetare și inovare. O singură investigație este activă pentru:
Alte 54 de investigații sunt active în cazuri suspecte sau legate de alte programe.
Click aici pentru raportul integral
Ana-Maria Apetrei,
www.fonduri-structurale.ro
Sursa: Parchetul European
| Documente |
|---|
| EPPO_Annual_Report_2023.pdf |
fonduri-structurale.ro © 2006-2024. Toate drepturile rezervate.
fonduri-structurale.ro este o publicație națională de referință în domeniul finanțărilor și folosește poze și informații despre proiecte de succes de pe site-ul www.europa.eu cu acceptul Comisiei Europene.
fonduri-structurale.ro este un proiect al Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG.
