Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Modelul scotian pentru sanatatea cheltuirii fondurilor europene




Dupa o experienta de 10 de ani in derularea fondurilor structurale, scotienii isi permit sa se ocupe si de nuante. Nu se blocheaza in formulari rigide si nici nu isi iau angajamente eroice. Au reusit, cu strictete,
sa integreze componenta dezvoltarii durabile inclusiv in politicile si strategiile nationale. Dar, mai presus de orice, au reusit sa educe – motivand si aplicand reguli stricte - aplicantii pe fonduri structurale si sa schimbe felul acestora de a face lucruri. Metoda „dusului scotian” pare sa fi functionat. Echipa comunitatedurabila.ro a incercat sa afle mai multe discutand cu Evan Williams, presedinte Scotish Sustainable Development Forum (Forumul Scotian pentru Dezvoltare Durabila).

Evan Williams: „Nu mai puteam accepta niste proiecte care se limitau la a tine niste oameni ocupati pentru o anumita perioada”

La inceputul anilor 2000, Agentia de Protectie a Mediului din Scotia (SEPA) a observat ca existau prea multe proiecte nesustenabile. „Ne-am dat seama ca proiectele demonstrative, singulare, nu erau eficiente”, spune Williams, care a lucrat mai bine de sapte ani in SEPA. Totusi, lista de evaluare, care contine un set de 12 indicatori, a fost construita in baza unor principii elementare in dezvoltarea durabila. Mai mult, responsabilii de politici si strategii, atat de la nivel central, cat si local, au creat numeroare instrumente suport pentru potentialii beneficiari, dar si pentru implementatori.

Conform grilei de evaluare, principala componenta de care trebuie sa tina cont aplicantii este evaluarea temeinica a impactului, pe mai multe paliere. Aplicantii sunt incurajati sa analizeze si sa argumenteze impactul pe care proiectul l-ar putea avea asupra mediului, infrastructurii sau vietii sociale. Asa se explica, de exemplu, prezenta unui indicator care masoara „plus valoarea adusa comunitatii”, nu numai in termeni de crestere economica, ci, mai ales in capacitatea unui proiect de a produce schimbare durabila. Problema respectarii normelor de mediu este si ea cuprinsa in setul de indicatori, cu precadere in obligativitatea aplicantilor de a prezenta ponderea si eficienta resurselor utilizate, precum si efectele medii si lungi asupra mediului inconjurator. Asta pentru ca, spune Williams, „chiar si un proiect care vizeaza reintegrarea pe piata muncii are efecte asupra mediului”.

Rezistenta la schimbare

Evan Williams isi aminteste ca, la inceput, nu toti beneficiarii au raspuns pozitiv la intentiile autoritatilor nationale de a introduce obligativitatea abordarii temei orizontale dezvoltare durabila in proiectele finantate din FSE sau FEDR. Confruntate cu aceasta situatie, autoritatile responsabile au recurs chiar si la intimidare. „Cand le spuneam aplicantilor ca nu vor primi nicio finantare din FSE (n.n. daca nu includeau componenta dezvoltare durabila), isi schimbau brusc atitudinea fata de dezvoltarea durabila”, povesteste amuzat Williams.
Cu toate acestea, masurile de conditionare au fost sincronizate cu masuri proactive de popularizare a temei dezvoltare durabila. Iar aici, guvernele britanic si scotian au avut un cuvant greu de spus. Astfel, principiile dezvoltarii durabile se regasesc astazi in toate politicile si strategiile nationale. Asa se explica de ce, la ora actuala, Marea Britanie si Scotia elaboreaza si implementeaza exclusiv strategii de crestere economica durabila.

Evan Williams: „FSE nu ar trebui sa finanteze proiecte care nu sunt sustenabile si nimeni nu ar trebui sa propuna proiecte pe care le stiu a fi nesustenabile!”

Evan Williams s-a declarat surprins ca, in Romania, 9% (122) din numarul total de aplicanti din cadrul POSDRU nu au abordat tema dezvoltarii durabile in proiectele depuse. „In loc sa fiu optimist ca 91% dintre aplicanti au optat pentru tema orizontala dezvoltare durabila, sunt ingrijorat ca aproape 10% dintre ei le considera nesustenabile”, a subliniat acesta.

Critica formulata de Evan Williams fata de situatia din Romania pare sustinuta de experienta statului scotian in gestionarea oportunitatilor generate de fondurile structurale comunitare. Experienta unui stat puternic, constient de provocarile actuale si care si-a asumat riscuri. In locul unei cresteri economice rapide, scotienii au mizat pe dezvoltare durabila. Chiar daca, pana acum, obiectivul dezvoltare durabila nu a fost atins in totalitate, avem exemple clare ca in Scotia se deruleaza programe si proiecte mai putin nesustenabile.


CARIERA

Evan Williams are o experienta de peste 20 de ani in managementul mediului. In prezent este presedintele Forumului Scotian pentru Dezvoltare Durabila si este implicat in mai multe proiecte de consultanta pentru mediul privat si pentru autoritatile publice din Marea Britanie. Evan Williams este foarte activ si in promovarea The Climate Project (patronat de fostul candidat la presedintia SUA, Al Gore), un program global de formare a liderilor de opinie in probleme de mediu.

Nota:
Interviul care sta la baza acestui material a fost realizat in cadrul conferintei “Dezvoltare durabila si resurse umane”, organizata la Brasov (15 octombrie 2010) in cadrul proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila”. Proiectul a generat prima comunitate de practica pentru dezvoltare durabila din Romania, ale carei activitati pot fi urmarite pe site-ul http://www.comunitatedurabila.ro.

„Parteneriat pentru dezvoltare durabila” este un proiect co-finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2010 ”Investeste in oameni!” initiat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta in parteneriat cu ActiveWatch si implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

Vizualizări: 71