Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

CE vizeaza adoptarea unor reguli stricte pentru prevenirea fraudarii banilor UE

Intr-un document de politica adoptat ieri, 26 mai 2011, Comisia Europeana prezinta o serie de masuri care permit procurorilor si judecatorilor din intreaga UE sa lupte intr-un mod mai eficace impotriva fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Comisia intentioneaza sa consolideze dreptul penal material, clarificand definitiile unor infractiuni precum deturnarea de fonduri sau abuzul de putere si sa sporeasca capacitatile Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) si ale Eurojust (organismul UE de cooperare judiciara).

UE va examina, de asemenea, modul in care un parchet european specializat ar putea aplica norme comune privind infractiunile de frauda si alte infractiuni in care sunt implicate fonduri ale UE. Aceste masuri vor fi posibile intrucat, prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, capacitatea UE de a lupta impotriva fraudei a fost consolidata, prevazandu-se competenta Uniunii de a legifera in domeniul dreptului penal.

Protejarea banilor contribuabililor este o prioritate pentru Comisie. Contribuabilii trebuie sa aiba incredere ca fondurile Uniunii Europene sunt utilizate numai pentru a gestiona politicile aprobate de factorii de decizie ai UE. In prezent, instrumentele disponibile pentru detectarea si prevenirea utilizarii inadecvate a fondurilor UE sunt uneori inadecvate si insuficiente. Autoritatile statelor membre inca se confrunta cu multiple obstacole care impiedica protectia eficace a fondurilor UE impotriva infractionalitatii. Acest lucru se intampla deoarece exista norme diferite in materie de proceduri, fapte penale si pedepse, ceea ce afecteaza anchetele si procesele transfrontaliere avand ca obiect infractiunile de frauda.

Vicepresedintele Comisiei, doamna Viviane Reding, comisar al UE pentru justitie, a afirmat: „Numai in anul 2009 au fost investigate cazuri de suspiciune de frauda implicand 280 de milioane de euro din fonduri UE, ceea ce reprezinta mai putin de 0,2% din bugetul total al UE. Intr-o perioada de austeritate economica fiecare eurocent din bugetul UE conteaza. UE nu va tolera cheltuirea necorespunzatoare a banilor contribuabililor. Infractiunile care pagubesc portofelul public al UE sunt infractiuni impotriva contribuabililor UE. Datorita Tratatului de la Lisabona instrumentele juridice pentru combaterea fraudei transfrontaliere au fost intarite.”

Comisarul UE responsabil pentru lupta antifrauda, domnul Algirdas Šemeta, a declarat: „Infractorii nu se opresc la frontiere, ci chiar profita de existenta acestora pentru a evita urmarirea penala. Acest lucru nu este acceptabil in Uniunea Europeana. Trebuie sa ne asiguram ca suspiciunile de frauda sunt nu numai anchetate de OLAF si de autoritatile nationale, dar si urmarite penal. Nici cea mai profesionista ancheta nu poate proteja banii contribuabililor daca acesteia nu i se da curs in mod coerent de procurorii nationali si de instantele din statele membre.”

Noi instrumente de combatere a infractionalitatii impotriva intereselor financiare ale UE


UE dispune in prezent de instrumentele juridice necesare pentru a-si asuma aceasta provocare. Tratatele UE prevad modalitati utile de protejare a intereselor financiare ale UE, cum ar fi stabilirea de noi norme minime in materie de legislatie penala (articolul 83 din TFUE) sau noile competente de investigare pentru Eurojust, organismul UE de cooperare judiciara (articolul 85 din TFUE) si posibilitatea instituirii unui parchet european pentru combaterea infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE (articolul 86 din TFUE).

Comunicarea Comisiei prevede mai multe domenii in care legislatia penala ar putea fi imbunatatita pentru a proteja mai bine interesele financiare ale UE:

  • proceduri mai stricte: Comisia va facilita lupta procurorilor si judecatorilor din UE impotriva autorilor infractiunilor de frauda prin extinderea schimburilor de informatii intre diferitii actori, inclusiv serviciile de politie, serviciile vamale, autoritatile fiscale, autoritatile judiciare si alte autoritati competente; este planificata adoptarea unei noi propuneri privind asistenta administrativa reciproca pentru protejarea intereselor financiare ale UE;
  • consolidarea dreptului penal material: Comisia considera ca actualele definitii ale infractiunilor relevante, cum ar fi deturnarea de fonduri sau abuzul de putere variaza in mare masura de la un stat membru la altul si ar trebui sa fie clarificate prin intermediul unor initiative de drept penal privind protectia intereselor financiare;
  • consolidarea rolului organismelor la nivel european: atat OLAF, in prezent in curs de reformare, cat si Eurojust trebuie consolidate in continuare pentru a-si desfasura mai eficient anchetele;
  • UE va studia modul in care un parchet european specializat ar putea aplica norme comune privind infractiunile de frauda si alte infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE.

Actiune juridica insuficienta


Existenta unor sisteme juridice foarte variate in Europa face ca protejarea intereselor financiare ale UE sa devina o provocare deosebita. Actele de frauda si de coruptie in care sunt implicate fonduri ale UE la nivel national se pot manifesta sub diverse forme. Autorii infractiunilor pot obtine fonduri UE in cadrul proiectelor din agricultura, cercetare, educatie sau infrastructura. De asemenea, acestia pot incerca sa influenteze functionarii publici prin acte de coruptie. Serviciile de politie, procurorii si judecatorii din statele membre ale UE decid, intemeindu-se pe propriile norme nationale, daca sa intervina pentru a proteja finantele UE si cum sa faca acest lucru.

Ca urmare, rata condamnarilor in cauzele care implica infractiuni impotriva bugetului UE variaza considerabil in UE, de la 14% la 80%. Impreuna cu OLAF si Eurojust, organele nationale de cercetare, procurorii si judecatorii depun deja eforturi in vederea combaterii acestor infractiuni. Cu toate acestea, se confrunta cu unele obstacole juridice si practice semnificative.

Acestea includ restrictii in materie de competenta privind cazurile care apar in tara lor, aspecte juridice in utilizarea probelor din strainatate si norme inegale privind lupta impotriva fraudei si a infractiunilor conexe, ceea ce duce la clasarea cazurilor de catre autoritatile nationale, fara ca acestea sa fi fost trimise in instanta, chiar si atunci cand OLAF a examinat deja cazul si l-a considerat suficient de grav.

De exemplu, intr-un caz implicand mai multe state membre si tari din afara UE, urmarirea penala privind suspiciunea legata de un caz de evaziune in materie de taxe vamale de o amploare deosebita - in valoare de peste 1,5 milioane de euro – nu a fost initiata de nicio autoritate nationala a statelor membre implicate. Din anul 2000, procurorii din statele membre au respins 93 de cazuri fara un motiv specific si 178 de cazuri din motive discretionare, dintr-un total de 647 de cazuri trimise de OLAF.

Sursa: Comisia Europeana

Vizualizări: 89