Campionii fondurilor europene

Afacerile finantate cu fonduri europene nerambursabile ar fi trebuit sa fie marea miza a a ultimilor ani pentru Romania. Dupa o prima faza in care lucrurile s-au miscat in pas de melc, ritmul absorbtiei de fonduri se accelereaza, iar mediul de afaceri incepe sa se bucure cu adevarat de banii oferiti de UE. Fondurile reprezinta o gura de oxigen mai ales pentru mediul privat, care sufera de lipsa acuta a finantarilor bancare.

Money Express a publicat o analiza a problemelor si oportunitatilor care insotesc fondurile structurale, impreuna cu topul companiilor care au obtinut cele mai mari finantari europene.

Miliardele UE, incotro?

Autoritatile romane si au propus ca pana in 2015 Romania sa ajunga la un grad de absorbtie de 90% a fondurilor de aproape 20 de miliarde de euro puse la dispozitie de Uniunea Europeana. In prezent, ne aflam la un grad de absorbtie de numai 6,8%. Ce sanse sunt ca aceste previziuni hiperoptimiste sa se implineasca?

Banii europeni care ar trebui sa intre in buzunarele beneficiarilor romani din 2007 pana la 31 octombrie anul acesta sunt 1,3 miliarde de euro. Desi suma a crescut brusc cu 60% in timpul acestei veri, este infima comparativ cu cele 19,7 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana.

O comparatie intre Romania si tarile vecine este graitoare cand vine vorba de evaluarea felului in care tara noastra a profitat de banii ce vin gratis de la UE. Potrivit unei analize a Comisiei Europene, Romania avea cel mai redus grad de absorbtie din grupul ultimelor tari care au aderat la Uniune.

Birocratia excesiva, accesul greu la cofinantari bancare si blocajul financiar din economie sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta firmele si institutiile publice ce vor sa acceseze bani europeni. Dar lucrurile par ca incep sa se miste mai repede. In numai trei luni, din iunie pana in octombrie a.c., gradul de absorbtie aproape ca s-a dublat, de la 3,7 la 6,8%, potrivit datelor publicate recent de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

Care sunt motivele?

SUB PRESIUNE. In primul rand, in 2011, Romania va trebui sa faca o prima evaluare a modului de absorbtie a banilor europeni. Exista o regula in utilizarea fondurilor structurale, denumita „n+3“. Potrivit acestei reguli, sumele alocate unui an se pot cheltui in urmatorii trei ani, dupa care banii necheltuiti sunt pierduti (exceptie fac 2012 si 2013, cand se aplica regula „n+2“). Astfel, sumele alocate in 2007 trebuie cheltuite pana in 2010, iar cele alocate in 2013, pana in 2015. „Se pune un pic de presiune ca lucrurile sa se miste pentru ca anul acesta se trage linie pentru 2007. Vine scadenta“, spune Dragos Jaliu, partener la firma Structural Consulting™ Group, specializata in consultanta pentru fonduri europene.

Absorbtia fondurilor este o miza si din punct de vedere macroeconomic. In conditiile in care investitiile straine directe sunt in scadere, iar creditele sunt scumpe, fondurile UE sunt sansa unica a Romaniei de a atrage bani care sa repuna in miscare economia fara a creste deficitul bugetului de stat. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a spus ca reluarea cresterii economice a Romaniei depinde si de cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene. Guvernul a anuntat de asemenea ca absorbtia fondurilor europene este una din prioritatile sale.

Ce poate face Romania pentru a accelera absorbtia acestor bani? Una dintre solutii este sa se inspire din exemplul tarilor care au aderat la UE mai devreme. Cu un buget de 60 de miliarde de euro alocat de UE, Polonia a reusit sa aiba un grad de absorbtie semnificativ mai mare decat al Romaniei. Spre deosebire de tara noastra, care a directionat mare parte din fondurile europene catre IMM uri, strategia Poloniei a fost de a finanta companii mari si investitiile greenfield inovative. Michal Gwizda, partener Accreo, cea mai mare companie independenta de consultanta din Polonia, era citat recent de „Ziarul Financiar“ spunand ca un client de al sau a obtinut o finantare europeana de 10 milioane de euro pentru constructia in Polonia a unui centru logistic pentru retailerul de imbracaminte H&M.

GRESELI. Pana acum, ritmul lent de procesare a dosarelor de catre autoritati a fost unul din obstacolele majore in calea absorbtiei de bani europeni. Cauza? Personalul insuficient si slab motivat din institutiile care gestioneaza aceste fonduri. „Obtinerea unei finantari europene dureaza intre opt si 24 de luni“, precizeaza Agoston Olti, administrator OTP Consulting Romania, divizia de consultanta pentru fonduri structurale a OTP Bank. Si problemele continua si in faza de implementare a proiectelor, cand cererile de rambursare sunt procesate foarte greu. De notat ca acordarea de bani europeni se face pe principiul decontarii – beneficiarul cheltuieste initial banii proprii, dupa care merge cu facturile la autoritati, care ii restituie banii.

Iar lucrurile nu se amelioreaza, pentru ca tot mai multi angajati pleaca din mediul public in cel privat, unde salariile sunt mai mari. „Din iulie pana in prezent ne au plecat sapte oameni, din 63 cati eram. E greu, pentru ca, daca iti pleaca oameni din functii cheie – ca cei care se ocupa de prefinantari –, risti sa blochezi beneficiarii, sa nu poti procesa dosarele in timp util“, spune Viorel Mihai Constantin, director adjunct in cadrul Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (CNDIPT), Organism Intermediar POS DRU. „Va dati seama cum e cand se duce un angajat care are un salariu de 1.500 sau de 1.800 de lei sa verifice un beneficiar care dispune de sume de sute de mii sau milioane de euro“, mai spune Mihai Constantin. De aici si suspiciunile opiniei publice legate de fraude. De pilda Dragos Jaliu este convins ca in anii urmatori vor iesi la iveala „tot felul de povesti despre cum au fost obtinuti bani europeni“, mai ales din cauza capacitatii slabe a administratiei de a verifica aceste proiecte.

ASEDIU BANCAR. O alta problema este ca unele firme renunta pur si simplu la implementarea proiectului, chiar daca au obtinut finantarea. Cel mai adesea, motivul este lipsa cofinantarilor bancare. „Din pacate, un numar semnificativ de proiecte care solicita cofinantare nu sunt eligibile din punct de vedere bancar“, afirma Ramona Ivan, director executiv la Directia institutii financiare in cadrul BCR. Ea mai spune ca principala greseala pe care o fac firmele care solicita bani europeni este ca nu contacteaza o banca inainte de depunerea proiectului pentru a se asigura ca proiectul este fezabil. O alta greseala este ca firmele solicita sprijinul companiilor de consultanta numai pana la semnarea contractului de finantare nerambursabila, nu si la implementarea proiectului.

Dificultatile in accesarea banilor europeni au impact si asupra altor afaceri. Radu Limpede, partener la firma de consultanta EU Advisory, spune ca firmele de consultanta isi primesc foarte greu banii de la clienti pentru ca statul deconteaza cu intarziere cheltuielile. Onorariul unui consultant pentru realizarea unui proiect european pleaca de la 3.000 de euro si poate ajunge la 1–2% din valoarea proiectului cand acesta are o valoare mare, de peste 10 milioane de euro.

PE REPEDE INAINTE. Exista si semne bune. Lucrurile par sa se miste mai alert.„Avem proiecte care au fost depuse in septembrie 2010 si in octombrie au fost aprobate. Cred ca au muncit evaluatorii de le au sarit capacele“, spune Dragos Jaliu. Lucrurile s-ar putea imbunatati si mai mult daca Guvernul va adopta un proiect de ordonanta de urgenta care prevede o majorare cu 75% a salariilor persoanelor care lucreaza in organismele ce gestioneaza fonduri structurale.

Este posibil sa asistam si la un dezghet al cofinantarilor. BCR, cea mai mare banca de pe piata, a acordat pe primele noua luni ale acestui an cofinantari pentru proiecte europene cu 200% mai mari decat in aceeasi perioada a anului trecut. „In opinia noastra, in perioada urmatoare va creste semnificativ gradul de absorbtie“, mai spune Ramona Ivan de la BCR. Este important. Fiecare procent folosit din banii alocati de UE inseamna 200 de milioane de euro intrati in economia romaneasca.

Topul beneficiarilor de fonduri UE

In fruntea topului companiilor care au accesat cele mai mari finantari de la UE figureaza o firma din Bucuresti, sectorul 6, pentru care au fost aprobate sase proiecte a cate 4,5 milioane de euro pentru instruirea de angajati in industria prelucratoare.

Topul a fost realizat pe baza documentelor publicate de autoritati cu proiectele semnate pana la 31 octombrie 2010. Sumele reprezinta valoarea finantarii nerambursabile de la UE, valoarea totala a proiectelor fiind mult mai mare. Faptul ca au fost semnate contractele de finantare nu inseamna si ca banii au intrat in conturile beneficiarilor. Au fost luate in calcul numai companiile de tipul SRL, SA si SCS, nu si institutiile publice, asociatiile sau fundatiile.

Pentru mai multe detalii privind companiile campioane la atragerea de fonduri UE si proiectele acestora, click aici

Sursa: Money Express