86 milioane de euro pentru vinificatie

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a primit, prin Programul SAPARD, 65 de proiecte care vizeaza sectorul de vinificatie, in valoare de 86 milioane de euro. Dintre acestea, 18 de proiecte au fost deja finalizate.
Astfel, au fost create capacitati noi de vinificatie de 54.000 de tone, iar 254.000 de tone reprezinta capacitati imbunatatite. in plus, au fost dezvoltate si depozite noi pentru aproximativ 19.267 de tone de struguri.
Unul dintre beneficiarii Programului SAPARD, care a realizat o investitie pentru prelucrarea a 4.038 tone de struguri pe an, este Agroindustriala Recatim Recas, foarte bine cunoscuta pentru productia sa de vin.
Desi este prezenta pe piata nationala si internationala, societatea a accesat o finantare nerambursabila SAPARD de 271.842 de euro pentru a creste competitivitatea cat si pentru a face fata normelor europene. Societatea a apelat de asemenea si la un credit bancar pentru a acoperi valoarea totala a investitiei. Prin acest proiect, Recatim a realizat modernizarea tehnologica si extinderea capacitatii de vinificatie primara, stabilizare, imbuteliere, etichetare si ambalare a vinurilor prin achizitia si montarea echipamentelor specifice. Ca o noutate de productie, Recatim dezvolta acum si invechirea vinurilor in bariculi de 225 de litri, primele vinuri de acest fel fiind pregatite sa intre pe piata.
Proiectul a fost finalizat in decembrie 2005, iar recuperarea intregii investitii, intr-un domeniu de activitate conditionat de sezonalitatea materiei prime, se va recupera intr-o perioada de maxim 10 ani.
„Finantarea SAPARD a venit la momentul potrivit, cand industria vinicola romaneasca si cea recasana avea cea mai mare nevoie de retehnologizare. Au fost si momente in care birocratia ne-a pus ceva probleme, dar beneficiile au aratat ca merita perseverenta” a declarat Ioan Georgiu, director general al societatii Agroindustriala Recatim Recas.
in ceea ce priveste politica de motivare a persoanelor angajate, conducerea societatii foloseste un spectru larg de masuri care sa asigure o remuneratie suficienta. Pe termen lung, proiectul de fata isi propune imbunatatirea standardului de viata al propriilor angajati si al familiilor lor. Sistemul de recompense al firmei include atat stimulente financiare, salarii, cat si recompense in natura.

Ca planuri de viitor, Ioan Georgiu a precizat: „Dorim sa finalizam linia tehnologica pentru vinificatia strugurilor rosii, iar fondurile europene post-aderare pentru dezvoltare rurala ne vor permite o dezvoltare excelenta. Oricum Recasul este pregatit in orice moment sa faca fata concurentei europene”.
in Romania exista 8 regiuni viticole, 37 de podgorii si 171 centre viticole. Sortimentul soiurilor de vin de calitate cuprinde pentru vinuri albe: Feteasca Alba, Feteasca Regala, Grasa de Cotnari, Tamaioasa Romaneasca, Francusa, Zghihara de Husi (romanesti), Pinot Gris, Sauvignon, Traminer Roz, Riesling Italian, iar pentru vinuri rosii: Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Novac, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Burgund Mare (straine) sau pentru vinuri roze: Busuioaca de Bohotin (romanesc).
Conform informatiilor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in privinta consumului de vin, acesta a inregistrat miscari oscilante in perioada 2000 - 2004, dar a atins maximul in anul 2004, cand s-au inregistrat 30 litri/cap de locuitor, si este in continua cresetere, desi tindem sa devenim bautori de bere.
La nivel mondial situatia pentru anul 2007 este preconizata la un consum de vin de 233 milioane hl. ªase tari insumeaza 60% din consumul mondial de vin la o populatie de aproximativ 550 milioane locuitori: Franta (14,9%), Italia (13,4%), SUA (9,3%), Germania (20,2%), Spania (6,1%), Argentina (5,3%).
Romania, tara viticola cu traditie, este membru al Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, conform Legii nr. 297/2002 pentru ratificarea Acordului privind crearea acestei organizatii adoptat la Paris in 03.04.2001.
intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa, la ora actuala, locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si tot locul 6 la productia de vin.
Situatia europeana pentru sectorul vitivinicol nu este in acest moment foarte buna, inregistrandu-se stocuri uriase de vin. Aceasta problema a dus in 2006 la ceea ce Comisia Europeana a numit reforma vinului, parte inerenta a Politicii Agricole Comune.
in principal reforma consta in oprirea oricaror plantari noi, dar si eliminarea unor subventii foarte profitabile pentru eliminarea supraproductiei, ca de exemplu subventia pentru distilarea vinului in exces sau pentru depozitare. De asemenea, se pune accentul pe „vinurile de calitate” in defavoarea celor „de masa”, cu scopul de a reduce cantitatile aflate pe stoc.
Nu in ultimul rand, Comisia va propune un nou sistem de etichetare si denumiri. Mai multe detalii despre reforma vinului pot fi gasite pe site-ul Uniunii Europene, la politica agricola.


* * *

incepand cu august 2006 pentru Programul SAPARD nu au mai fost primite cereri de finantare din cauza epuizarii fondurilor alocate Romaniei in perioada 2000 - 2006.
Pana la aceasta data APDRP a aprobat 4.809 de proiecte, in valoare de 1,51 miliarde de euro fonduri SAPARD, iar platile efectuate se ridica la 744 milioane de euro.
Agentia va putea efectua rambursari pana in luna noiembrie 2008.