Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Protectia Sociala si Incluziunea sociala discutate in Consiliul European de primavara



Unul din sase europeni traia sub pragul national de saracie in 2004, conform ultimelor date Eurostat asupra conditiilor de trai in Uniunea Europeana. Eurostat calculeaza pragul national de saracie ca un venit mai mic de 60% din venitul mediu national din fiecare stat membru. Daca venitul unui individ este sub acest prag, Eurostat considera ca acel individ este supus riscului de saracie. in 2004 aproximativ 16% din populatia europeana (inclusiv Romania si Bulgaria pentru care au fost calculate datele desi nu erau membre UE la acea data) traia in risc de saracie.

Pe 19 februarie Comisia Europeana a adoptat propunerea de Raport anual Comun privind Protectia Sociala si Incluziunea Sociala, care va fi prezentat la summitul UE din martie 2007 pentru a fi aprobat de sefii de stat si de guverne din UE. Raportul este o suma de recomandari pentru statele membre, recomandari care formeaza linii directoare pentru politicile europene in domeniul social pentru urmatorii doi ani.

Bazandu-se pe cifrele constatate de Eurostat in studiile sale sociale, pe rapoarte nationale si pe strategiile de protectie sociala si incluziune din toate statele membre, raportul face si o radiografie a domeniului social in Europa, incluzand anexe referitoare la fiecare dintre cele 27 de state membre. Pe fondul problemelor cu care se confrunta din cauza imbatranirii populatiei, este prima oara cand toate statele membre prezinta Comisiei Europene rapoarte nationale integrate asupra strategiilor privind integrarea sociala, pensiile, sistemul sanitar si de ingrijire pe termen lung.

Raportul a fost trimis pe 22 februarie catre Consiliul pentru piata muncii, politica sociala, sanatate si afaceri ale consumatorului in vederea aprobarii sale de catre ministri.

Ce constata Eurostat (1)? Cel mai mic procent din populatie care traieste sub pragul national de saracie este de 9-10%, in state ca Suedia sau Cehia, in timp ce cel mai mare este de 21% in Portugalia sau Slovacia. Daca nu ar exista serviciile de asistenta sociala, unde nu sunt incluse si pensiile, acestea fiind considerate venituri, procentele ar creste de la media de 16% pe intreaga Uniune la 25%. Cu serviciile de asistenta sociala existente, Romania, spre exemplu, isi reduce populatia in risc de saracie de la 22% la 17%, Grecia de la 24 la 21%, in timp ce reducerea este spectaculoasa in Cehia: de la 21% la 8%, precum si in statele nordice un procent de 60%. in medie, statele membre ale Uniunii Europene cheltuiesc cam 28% din PIB pentru servicii sociale si 13% din PIB pentru pensii.

in 10 la suta din gospodariile europene nu munceste nimeni


De asemenea, Eurostat arata ca 10% din cetatenii Uniunii Europene locuiesc intr-o casa unde nici o persoana nu munceste. Mai grav este ca 9,5% din copiii europeni traiesc intr-o astfel de casa. De altfel toate statisticile europene asupra incluziuni sociale arata ca cei mai expusi la riscul saraciei sunt copiii. Cifrele difera de la stat la stat: in Cipru sau Luxemburg doar 5% dintre familii traiesc fara slujbe in timp ce in Polonia si Belgia cifra urca la 13%. Cei mai multi copii care traiesc in case unde membrii familiei nu au nici o slujba sunt in Marea Britanie, iar cele mai multe astfel de gospodarii se afla in Polonia. Romania are aproximativ 11% astfel de gospodarii, situandu-se in aceeasi marja ca Slovacia, Franta sau Germania.

Dar Raportul UE arata ca a avea un loc de munca in Europa nu inseamna neaparat ca traiesti deasupra pragului saraciei. in 2004, 8% din cetatenii celor 25 de state membre care erau angajati aveau un venit sub 60% din venitul minim national din tara lor (2). Cifrele erau diferite, de la 5% in Cheia, Danemarca si celelalte state nordice pana la 13-14% in Grecia si Polonia.

Probleme demografice


Din date demografice provenite de la Eurostat (3), Comisia Europeana atrage atentia in Raportul sau asupra discrepantelor foarte mari care exista in statele membre intre asteptarile de viata. in Suedia, de exemplu, asteptarea de viata la barbati este de 78,4 ani, in timp ce in Lituania asteptarea de viata la barbati este de 65,4 ani. Romania are cea mai mica asteptare de viata la femei din Uniunea Europeana, de numai 75,4 ani, o cifra care urca la 83,9 ani in Spania. Aceleasi diferente exista si intre resursele alocate de statele membre pentru domeniul sanatatii: Estonia cheltuieste doar 5,5% din PIB in timp ce Germania aloca 10,9% din PIB.

Asteptarea de viata s-a marit spectaculos in toate statele membre ale Uniunii. in 10 ani, intre 1995 si 2005 asteptarea de viata s-a marit cu trei ani pentru barbati si doi pentru femei in toata Europa.

Din cauza imbatranirii populatiei Uniunii Europene, unul dintre obiectivele stabilte in Strategia Lisabona este de a prelungi perioada in care oamenii muncesc. Astfel, s-a stabilit o tinta de 50% - rata a angajarii oamenilor care au depasit varsta pensionarii pana in 2010. Din acest punct de vedere in 2004 Europa nu statea rau, 43% dintre cetatenii care depasisera varsta pensionarii fiind angajati pe piata muncii, cifra care a crescut de la 38% in 2001. Suedia, Danemarca, Marea britanie, Estonia, Finlanda, Irlanda, Cipru si Portugalia au atins deja procentul de 50% fixat in Strategia Lisabona.

Un alt aspect pozitiv prezentat in raport este faptul ca sistemele de pensii din statele membre ale Uniunii Europene ajunsesera in 2004 sa elimine saracia din randul pensionarilor, oamenii cu varste peste 65 de ani avand, in medie, un venit de aproimativ 85% din venitul celor mai tineri.

Flexicuritate - solutia europeana pentru piata muncii



Vladimir Spidla, comisarul european pentru afaceri sociale, a publicat concomitent cu Raportul asupra incluziunii sociale un raport despre „fexicuritate”, conceptul prin care UE propune sa adapteze piata europeana a muncii la provocarile globalizarii si ale imbatranirii populatiei. Conceptul de flexicuritate propune o abordare mai flexibila a procedurilor de angajare si de concediere in codurile muncii nationale. Flexicuritatea propune schimbarea abordarii rigide a parcticilor de pe pietele muncii din statele membre ale UE, pe model Danez. Astfel, chiar daca ar fi mai usor de concediat lucratori, aplicarea teoriei flexicuritatii ar face mai usoara si angajarea de personal, si ar diversifica tipurile de contracte de munca. in paralel ar fi oferite beneficii mai mari in ceea ce priveste pregatirea continua si securitatea sociala.

„Reformele legislatiei privind contractele de munca ar permite o tranzitie mai usoara de la o slujba la alta si ar oferi mai multe oportunitati pentru muncitori sa progreseze in cariera lor, precum si mai multe investitii in pregatirea continua a personalului”, spune raportul dat publicitatii de comisarul Vladimir Spidla.

Raportul comun privind incluziunea sociala atrage atentia asupra faptului ca, desi in 2005 Uniunea Europeana a cunoscut cea mai mica rata a somajului, mai trebuie create 22 de milioane de locuri de munca pentru a atinge tinta stabilita pentru anul 2010.

„Daca este ca Europa sa raspunda in mod serios si eficient la provocarile globalizarii si la cele ale unei forte de munca care isi subtiaza rapid randurile, fleicuritatea trebuie sa fie preocuparea principala. Lucratorii trebuie sa se poata misca usor si cu incredere de la o slujnba la alta”, a spus Vladimir Spidla in discursul de lansare a Raportului asupra flexicuritatii.

Securitatea sociala si incluziunea sociala sunt chestiuni abordate in Uniunea Europeana prin Metoda deschisa de coordonare. Domeniul social ramane astfel o preocupare strict nationala, dar unele state membre pot alege sa isi coordoneze eforturile din acest domeniu in aceeasi directie. in octombrie 2005, la summitul de la Hampton Court, domeniul social a fost unul dintre principalele subiecte din discutiile sefilor de stat si de guvern din UE. La acest summit Comisia Europeana a propus statelor membre sa intareasca instrumente ca cel al liniilor directoare integrate pentru crestere economica si locuri de munca si sa isi dezvolte interactiunile in zona protectiei sociale prin coordonare eficienta la nivelul Uniunii Europene.

Pe de alta parte, revizuirea Strategiei Lisabona din 2005 a adus doua provocari in ceea ce priveste Metoda deschisa de coordonare in domeniul social. in primul rand, statele membre au constatat o discrepanta intre obiectivele comune europene si politicile stabilite la nivel national pentru a le indeplini. in metoda deschisa de coordonare aceasta inseamna ca procesul ar trebui sa se mute de la definirea principiala a obiectivelor catre o eficienta mai mare a politicilor.

in al doilea rand, desi revizuirea Strategiei Lisabona a reafirmat importanta dimensiunii sociale a UE, a cautat sa puna accentul asupra concentrarii eforturilor catre cresterea economica si crearea unui numar mai mare de locuri de munca. Astfel este necesara o coordonare mai buna intre metoda deschise de coordonare pentru protectia si incluziunea sociala si politicile pentru crestere economica si locuri de munca.


Sursa: Comisia Europeana -
eu-ro newsletter

Vizualizări: 81