Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Orientările Comisiei cu privire la desfășurarea politicii bugetare în 2023

Comisia Europeană a adoptat ieri, 2 martie 2022, o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări cu privire la desfășurarea politicii bugetare în 2023. Comunicarea stabilește principiile-cheie care vor orienta evaluarea de către Comisie a programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre. Ea oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu a situației actuale a evaluării guvernanței economice.

Comunicarea este prezentată în contextul invaziei neprovocate și nejustificate a Ucrainei de către Rusia. În solidaritate cu Ucraina, Uniunea Europeană a aprobat un pachet de sancțiuni economice fără precedent care va avea un puternic impact asupra economiei și elitei politice ruse. Previziunile economice din iarna anului 2022 au fost publicate la 10 februarie, cu două săptămâni înainte de invadarea Ucrainei. Această evoluție are un impact negativ asupra creșterii și implică o agravare a riscurilor. Ea subliniază, de asemenea, și mai mult necesitatea unei coordonări strânse a politicilor economice și bugetare, precum și necesitatea ca politicile bugetare să fie adaptate ca răspuns la circumstanțele aflate în schimbare rapidă. Orientările vor fi ajustate în funcție de evoluțiile economice, conform necesităților.

Orientări pentru coordonarea continuă a politicilor bugetare

Comunicarea stabilește cinci principii-cheie și descrie implicațiile pentru recomandările bugetare pe care Comisia le va propune statelor membre în mai 2022 pentru planurile lor bugetare din 2023. Aceste cinci principii sunt:

  • ar trebui asigurate coordonarea politicilor și un mix coerent de politici;
  • ar trebui asigurată sustenabilitatea datoriei, printr-o ajustare bugetară treptată și de înaltă calitate și prin creștere economică;
  • ar trebui încurajate investițiile și ar trebui promovată creșterea durabilă;
  • ar trebui promovate strategii bugetare coerente cu o abordare pe termen mediu a ajustării bugetare, ținându-se cont de Mecanismul de redresare și reziliență și
  • ar trebui ca strategiile bugetare să fie diferențiate și să țină seama de dimensiunea pe care o reprezintă zona euro.

Răspunsul bugetar coordonat al statelor membre la recesiunea economică gravă provocată de pandemia de COVID-19, facilitat de activarea clauzei derogatorii generale și sprijinit de acțiunile la nivelul Uniunii, a înregistrat un mare succes. O coordonare strânsă continuă a politicilor bugetare rămâne esențială în actualul mediu instabil și pentru a se asigura o tranziție fără probleme către o traiectorie nouă și sustenabilă de creștere și către sustenabilitatea bugetară. Pe baza previziunilor economice din iarna anului 2022, Comisia este de părere că tranziția de la o orientare bugetară agregată favorabilă în perioada 2020-2022 la o orientare bugetară agregată în linii mari neutră pare adecvată în 2023, rămânând în același timp pregătită să reacționeze la evoluțiile situației economice.

Răspunsul bugetar necesar dat pandemiei de COVID-19 și contracția producției au condus la o creștere semnificativă a ponderii datoriilor publice, în special în unele state membre cu un nivel ridicat al datoriei, fără a provoca însă o creștere a costurilor cu serviciul datoriei. Pentru a garanta sustenabilitatea datoriei, este necesară o ajustare bugetară multianuală, combinată cu investiții și reforme destinate susținerii potențialului de creștere. În opinia Comisiei, este recomandabil ca pentru reducerea nivelului ridicat al datoriei publice să se procedeze la o ajustare bugetară treptată începând cu 2023, deoarece o consolidare prea abruptă ar putea avea un impact negativ asupra creșterii și, prin urmare, asupra sustenabilității datoriei.

Înscrierea economiilor Uniunii pe o traiectorie de creștere durabilă mai înaltă și abordarea provocărilor legate de dubla tranziție verde și digitală ar trebui să fie o prioritate de vârf pentru toate statele membre. Deși Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) – aflat la baza NextGenerationEU, care va oferi o finanțare suplimentară de până la 800 de miliarde de euro – poate contribui la asigurarea dublei tranziții, Comisia este de părere că planurile bugetare pe termen mediu ar trebui să promoveze și să protejeze investiții publice de înaltă calitate finanțate la nivel național.

Programele de stabilitate și de convergență ar trebui să demonstreze modul în care planurile bugetare pe termen mediu ale statelor membre asigură o traiectorie descendentă graduală a datoriei publice către niveluri prudente și o creștere durabilă printr-o consolidare treptată, investiții și reforme.

Strategiile bugetare naționale ar trebui să fie diferențiate în mod corespunzător:

  • statele membre cu datorii mari ar trebui să procedeze la o reducere treptată a datoriei, prin realizarea unei ajustări bugetare în 2023, după deducerea contribuțiilor din partea MRR și a altor granturi din partea Uniunii;
  • statele membre cu datorii mici și medii ar trebui să consolideze investițiile necesare pentru dubla tranziție verde și digitală, cu scopul de a ajunge la o orientare politică globală neutră.

Imagine de ansamblu a situației actuale a evaluării guvernanței economice

Criza provocată de coronavirus a evidențiat relevanța și importanța multora dintre provocările pe care Comisia a încercat să le discute și să le abordeze în cadrul dezbaterii publice referitoare la cadrul de guvernanță economică. În urma angajamentului asumat de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, și anume acela de a crea un consens cu privire la viitorul cadrului de guvernanță economică al UE, în octombrie 2021, Comisia a relansat dezbaterea publică privind revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE.

Dezbaterea în curs are loc prin intermediul mai multor foruri, inclusiv al unor reuniuni și ateliere dedicate și al unui sondaj online care s-a încheiat la 31 decembrie 2021. Această discuție incluzivă implică cetățeni și o gamă largă de părți interesate, în special parteneri sociali, mediul academic, alte instituții și organisme ale Uniunii, precum și guverne și parlamente naționale, printre altele. În prezent, Comisia analizează observațiile primite și va prezenta un raport de sinteză în martie 2022.

În opinia Comisiei, starea actuală a discuțiilor evidențiază o serie de aspecte-cheie în privința cărora ar putea fi necesare eforturi suplimentare și mai concrete pentru a pregăti calea spre crearea unui consens cu privire la viitorul cadru bugetar al UE:

  • asigurarea sustenabilității datoriei și promovarea unei creșteri durabile prin investiții și reforme sunt factori-cheie pentru succesul cadrului bugetar al UE;
  • acordarea unei atenții sporite supravegherii bugetare pe termen mediu în UE pare o cale promițătoare;
  • ar trebui continuate discuțiile cu privire la învățămintele care pot fi desprinse din concepția, guvernanța și funcționarea MRR, iar
  • simplificarea, consolidarea responsabilității la nivel național și îmbunătățirea aplicării legislației reprezintă obiective-cheie.

Pe baza dezbaterii publice în curs și a discuțiilor cu statele membre, Comisia va prezenta orientări cu privire la posibilele modificări ale cadrului de guvernanță economică, cu obiectivul de a ajunge la un consens larg privind calea de urmat, înainte de 2023.

Sursa: Comisia Europeană

Vizualizări: 138