Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Comisia Europeană a publicat cel de al doilea raport la nivelul întregii UE privind statul de drept

Comisia Europeană a publicat ieri, 20 iulie, cel de al doilea raport la nivelul întregii UE privind statul de drept; acesta cuprinde o comunicare în care se analizează situația din UE în ansamblu și capitole consacrate fiecărei țări.

Raportul din 2021 trece în revistă noile evoluții înregistrate începând din luna septembrie a anului trecut, aprofundând evaluarea problemelor evidențiate în raportul anterior și ținând seama de impactul pandemiei de COVID-19. În ansamblu, raportul evidențiază numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în statele membre care iau măsuri pentru a remedia problemele evidențiate în raportul din 2020. Cu toate acestea, există în continuare preocupări, care au devenit și mai acute în anumite state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația din mass-media. Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale pe durata pandemiei de COVID-19. Această pandemie a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru, care să susțină statul de drept.

Raportul referitor la România este disponibil aici.

Principalele constatări referitoare la situația statului de drept în statele membre

Raportul din 2021 se bazează pe metodologia și domeniul de aplicare din raportul anterior, concentrându-se pe cele patru elemente-cheie: sistemele judiciare; cadrul anticorupție; pluralismul și libertatea mass-mediei și alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru. 

  1. Sistemele judiciare

Aproape toate statele membre întreprind reforme legate de sistemele lor judiciare, chiar dacă există variații în ceea ce privește domeniul de aplicare și forma acestor reforme și progresele înregistrate. Într-o serie de state membre, s-au luat sau se iau măsuri pentru a consolida independența sistemului judiciar prin reforme legate de consiliile judiciare, de numirea magistraților și de independența și autonomia organelor de urmărire penală, pentru a cita numai câteva exemple. Cu toate acestea, câteva state membre au continuat să pună în aplicare reforme care reduc garanțiile privind independența sistemului judiciar, ceea ce suscită îngrijorări sau agravează preocupările existente legate de sporirea influenței puterii executive și legislative asupra funcționării sistemelor judiciare din statele membre respective. Mai mult, în anumite state membre, atacurile politice și tentativele repetate de subminare a judecătorilor sau a instituțiilor judiciare pun și mai mult la încercare independența sistemului judiciar. De la adoptarea raportului din 2020, Curtea de Justiție a UE a reafirmat importanța unei protecții jurisdicționale efective pentru asigurarea respectării statului de drept. Ca ultim punct, pandemia de COVID-19 a reamintit faptul că sistemele judiciare trebuie să fie modernizate de urgență și a evidențiat potențialul oferit de digitalizare.

  1. Cadrele anticorupție

Statele membre ale UE figurează în continuare în fruntea clasamentului celor mai bune performanțe la nivel mondial, zece state membre aflându-se chiar printre cele douăzeci de țări percepute ca fiind cel mai puțin corupte la nivel mondial. În prezent, mai multe state membre adoptă sau își revizuiesc strategiile sau planurile de acțiune naționale anticorupție. Numeroase state membre au luat măsuri de consolidare a cadrelor de prevenire a corupției și de integritate, inclusiv în ceea ce privește normele privind conflictele de interese, transparența activităților de lobby și practica „ușilor turnante”. Cu toate acestea, în anumite state membre există în continuare dificultăți, în special în ceea ce privește anchetele și urmăririle penale și aplicarea de sancțiuni pentru corupție. În diferite state membre au ieșit la iveală noi cazuri de corupție majore sau deosebit de complexe. În anumite state membre resursele alocate pentru combaterea corupției nu sunt întotdeauna adecvate, în timp ce în alte state membre persistă îngrijorări cu privire la eficacitatea anchetelor, a urmăririi penale și a judecării cazurilor de corupție la nivel înalt. În general, pandemia de COVID-19 a încetinit reformele și deciziile în cazurile de corupție din anumite state membre.

  1. Libertatea și pluralismul mass-mediei

Pe durata pandemiei de COVID-19, jurnaliștii și alte categorii de personal din mass-media din Europa au fost supuși unor presiuni puternice. În condițiile în care numărul de alerte privind siguranța jurnaliștilor nu a fost niciodată atât de mare și în contextul recentelor evenimente tragice, este necesar ca această problemă să fie abordată în întreaga UE. Ediția din 2021 a instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei, care constituie o sursă esențială de informații pentru raportul privind statul de drept, indică o deteriorare generală a situației jurnaliștilor din mai multe state membre. Nu toate autoritățile de reglementare din domeniul mass-mediei sunt independente de influența politică, iar în anumite state membre există un risc ridicat de ingerință politică în mass-media. Mass-media de știri a fost esențială pentru informarea cetățenilor pe durata pandemiei de COVID-19, deși o serie de restricții au îngreunat activitatea jurnaliștilor. Pandemia a creat, de asemenea, grave dificultăți economice pentru sectorul mass-mediei, care au determinat unele state membre să adopte scheme de sprijin pentru mass-media de știri. Acest sprijin trebuie pus în aplicare în mod transparent și echitabil.

  1. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Începând de anul trecut, unele state membre au continuat să lanseze reforme constituționale pentru a consolida sistemele de control și garanții. Recent, unele state membre au pus în aplicare măsuri de sporire a transparenței procesului legislativ și de îmbunătățire a participării cetățenilor. În general, sistemele naționale de control și echilibru, inclusiv parlamentele, instanțele judecătorești, avocații poporului și alte autorități independente, au jucat un rol crucial în timpul pandemiei de COVID-19, care a reprezentat un test de rezistență pentru statul de drept. În paralel, diverse elemente, cum ar fi schimbările bruște și procedurile accelerate, pun la încercare procesul legislativ sau sistemul de control al constituționalității. În general, societatea civilă beneficiază de un climat favorabil în majoritatea statelor membre, dar în anumite state membre se confruntă în continuare cu probleme grave, precum amenințări deliberate din partea autorităților, o protecție inadecvată împotriva atacurilor fizice sau verbale sau un nivel necorespunzător de protecție a drepturilor fundamentale care le garantează activitatea. Aceste dificultăți au fost momentan agravate de contextul specific pandemiei de COVID-19. O serie de evoluții recente au stârnit preocupări cu privire la respectarea supremației dreptului UE, care este esențială pentru funcționarea ordinii juridice a UE și pentru egalitatea statelor membre în cadrul UE.

Etapele următoare

Adoptarea Raportului privind statul de drept din 2021 marchează începutul unui nou ciclu de dialog și monitorizare. Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să organizeze dezbateri generale și dezbateri specifice fiecărei țări pe baza acestui raport și face apel la parlamentele naționale și alți actori-cheie să intensifice în continuare dezbaterile naționale. Comisia invită statele membre să răspundă în mod eficace provocărilor identificate în raport și este pregătită să sprijine statele membre în aceste eforturi.

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România

Vizualizări: 86