Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Societatea civilă cere implicare și sprijin din partea autorităților pentru simplificarea și digitalizarea Registrului Național ONG

În cursul săptămânii trecute, peste 30 de organizații, parte a societății civile din România, au transmis o scrisoare deschisă Ministerului Justiției în contextul inițierii procesului de reformare a Registrului Național ONG, a transmis stiri.ong.

În scrisoare sunt prezentate propuneri de includere în Registru a problematicii interoperabilității astfel încât să contribuie la reale servicii de e-guvernare:

  • Ministerul Justiției ar trebui să se asigure de includerea explicită a Registrului național ONG în prevederile din Cadrul Național de Interoperabilitate (HG 980/2017) și în măsurile post-adoptare ale Politicii publice în domeniul e-guvernării, adoptată de Guvern în 3 iunie 2021;
  • Trebuie asigurată interoperabilitatea cu sistemele informatice ala ANAF, inclusiv Spațiul Privat Virtual, astfel încât să existe o cale clară către un punct unic de contact pentru e-guvernare;
  • Registrul trebuie să ofere facilități de acces programatic pentru terțe părți în îndeplinirea unor obligații legale, spre exemplu autorități publice locale în procesul de validare a acordării unor subvenții, granturi sau contracte, sau instituții financiare în relație cu identificarea beneficiarilor reali;
  • Registrul trebuie să asigure exportul automat de date către portalul național de date deschise, data.gov.ro, conform prevederilor OUG 41/2016 și Directivei (UE) 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (în curs de transpunere).

De asemenea, în scrisoare este susținută ideea că indiferent de autoritatea care îl găzduiește, Registrul național trebuie să asigure accesul gratuit la serviciile oferite și acces liber la setul complet de date (ceea ce nu se întâmplă în cazul ONRC).

În ceea ce privește OG 26/2000 organizațiile susțin că funcționarea organizațiilor neguvernamentale nu se rezumă numai la procedura de înființare, respectiv dizolvare, ci include și:

  • aspecte cu privire la adecvarea prevederilor sale cu privire la desfășurarea de activități economice în contextul creșterii sectorului de economie sociale,
  • clarificarea modului în care se iau decizii prin proceduri de la distanță într-o perioadă a digitalizării,
  • reașezarea modului în care este gândită calitatea de membru (cum se dobândește această calitate, de la vârstă poate fi dobândită) în condițiile unei nevoi vădite de creștere a cetățeniei active,
  • reanalizarea instituției utilității publice.

Scrisoarea integrală poate fi consultată aici.

Ana-Maria Radu,

www.fonduri-structurale.ro

Vizualizări: 81