Noile orientări bugetare au fost prezentate de Comisia Europeană în fața Consiliului și Eurogrupului

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 2 iunie, pachetul de primăvară al semestrului european, care oferă orientări bugetare statelor membre, pe măsură ce acestea continuă procesul de redeschidere treptată a economiilor lor.

Scopul acestor orientări este de a ajuta statele membre să își consolideze redresarea economică, utilizând în mod optim Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU. Anul acesta, semestrul european a fost supus unor adaptări, având în vedere legăturile cu planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, care stabilesc investițiile și reformele care urmează să fie finanțate de Mecanismul de redresare și reziliență.

Orientările privind politica bugetară și aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale

Pe baza previziunilor economice din primăvara anului 2021, Comisia a anunțat continuarea aplicării clauzei derogatorii generale, instituită prin Pactul de stabilitate și de creștere (martie 2020), în 2022 și preconizează că va fi dezactivată începând cu 2023.

Comisia a propus ca politica bugetară să continue să sprijine activitatea economică în 2021 și 2022. Statele membre ar trebui să evite retragerea prematură a sprijinului și să utilizeze pe deplin finanțarea din partea Mecanismului de redresare și reziliență, care va contribui:

• la sprijinirea redresării economice,
• la stimularea potențialului de creștere și a ocupării forței de muncă,
• la reducerea dezechilibrelor,
• la îmbunătățirea finanțelor publice.

De asemenea, CE consideră că, în 2022, politicile fiscal-bugetare naționale să devină din ce în ce mai diferențiate, în timp ce toate statele membre ar trebui să mențină investițiile pentru a sprijini redresarea. Statele membre ar trebui, de asemenea, să aplice politici prin care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu, la momentul oportun.

Raportul în temeiul articolului 126 alineatul (3) referitor la respectarea criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat

Comisia a adoptat, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru toate statele membre ale UE în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului. Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat. Analiza sugerează că Bulgaria, Danemarca și Suedia îndeplinesc criteriul deficitului, însă toate celelalte state membre nu îl îndeplinesc. Criteriul datoriei nu este îndeplinit de 13 state membre (Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Portugalia, Slovenia și Finlanda).

Comisia consideră că:

• nu ar trebui luată nicio decizie cu privire la lansarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în ceea ce privește statele membre.
• în cazul României, ar fi recomandată actualizarea traiectoriei de ajustare bugetară, vizând corectarea deficitului său excesiv în 2024.

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Comisia a identificat vulnerabilități macroeconomice legate de dezechilibre și dezechilibre excesive pentru cele 12 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă 2021. Trei state membre continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia), iar alte nouă state se confruntă cu dezechilibre (Croația, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania, Suedia).

CE preconizează că punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va contribui la abordarea provocărilor identificate de-a lungul ciclurilor anterioare ale semestrului și va juca un rol important în abordarea dezechilibrelor macroeconomice existente.

Raportul privind supravegherea mai strictă și rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului

Comisia a adoptat cel de Al zecelea raport privind o supraveghere mai strictă pentru Grecia. Concluzia acestui raport este că, în pofida circumstanțelor nefavorabile generate de pandemia de COVID-19, Grecia a întreprins acțiunile necesare pentru realizarea angajamentelor specifice asumate.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Irlanda, Spania, Cipru și Portugalia. Potrivit concluziilor acestor rapoarte, capacitățile de rambursare ale fiecărui stat membru vizat rămân solide.

Orientările privind ocuparea forței de muncă

Orientările privind ocuparea forței de muncă stabilesc priorități comune pentru politicile naționale de ocupare a forței de muncă, cu scopul de a le face mai favorabile incluziunii și mai echitabile. Orientările, adoptate în octombrie 2020, au fost actualizate pentru a integra dimensiunea digitală și durabilitatea mediului, reflectând Comunicarea privind o Europă socială mai puternică pentru tranziții juste și integrând obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD). Acestea au abordat, de asemenea, consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, oferind recomandări specifice menite să atenueze impactul social și impactul asupra ocupării forței de muncă al crizei.

Comisia propune ca actualele orientări privind ocuparea forței de muncă să continue să fie aplicate și în 2021, subliniind rolul atât al noilor obiective principale ale UE stabilite în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, cât și al orientărilor de politică formulate în urma Summitului social de la Porto.

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România