Comisia Europeană a publicat pachetul de toamnă pentru politica economică

Comisia Europeană a prezentat ieri, 18 noiembrie 2020, pachetul de toamnă pentru politica economică, care include avizele referitoare la proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro (PPB) pe 2021 și recomandările de politică pentru zona euro. Acesta este al doilea pas din ciclul semestrului european 2021, care a început în septembrie odată cu publicarea strategiei anuale privind creșterea durabilă, având ca nucleu conceptul de sustenabilitate competitivă. Strategia anuală privind creșterea durabilă a furnizat totodată orientări strategice statelor membre pentru elaborarea planurilor lor de redresare și reziliență și a precizat modul în care Mecanismul de redresare și reziliență (Recovery and Resilience Facility - RFR) se conjugă cu semestrul european.

Pachetul prezentat are la bază previziunile economice din toamna anului 2020, conform cărora, din cauza șocului economic provocat de pandemia de coronavirus, în 2022 producția din zona euro și din UE în ansamblu va rămâne sub nivelul anterior pandemiei.

Măsuri de aplicat în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere în ceea ce privește România

Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României. Comisia va reexamina situația bugetară a României în primăvara anului 2021.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), instrument de detectare a posibilelor dezechilibre macroeconomice, constată că, în timp ce dezechilibrele macroeconomice erau în curs de reducere înainte de izbucnirea crizei provocate de epidemia de COVID-19, în prezent riscurile de apariție a unor dezechilibre par a fi în creștere în statele membre care se confruntau deja cu dezechilibre înainte de epidemie. Raportul recomandă elaborarea de bilanțuri aprofundate care să identifice și să evalueze gravitatea posibilelor dezechilibre macroeconomice pentru cele 12 state membre care au fost deja identificate ca înregistrând dezechilibre sau dezechilibre excesive în februarie 2020. Acestea sunt Croația, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă analizează impactul pandemiei de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă și asupra situației sociale din Europa. Criza provocată de COVID-19 a întrerupt tendința de evoluție pozitivă de pe piața muncii, care dura de șase ani. Numărul total al persoanelor încadrate în muncă și rata de ocupare a forței de muncă au scăzut semnificativ, deși creșterea ratei șomajului a fost moderată până în prezent datorită adoptării rapide a schemelor de șomaj tehnic și a altor măsuri similare. Statele membre care se confruntau deja cu provocări socioeconomice grave înainte de pandemie sunt acum și mai expuse vulnerabilităților. Pe piața forței de muncă, șocul economic este resimțit în mod diferit de la un sector la altul și de la o categorie de lucrători la alta. Reducerea ocupării forței de muncă i-a afectat într-o măsură mai mare pe lucrătorii care practică forme atipice de muncă. Șomajul în rândul tinerilor a crescut mai mult decât șomajul pentru alte grupe de vârstă. Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut considerabil. De asemenea, au fost grav afectați lucrătorii născuți în afara UE. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape toate evoluțiile pieței forței de muncă și evoluțiile sociale, actualizând periodic Raportul de monitorizare a rezultatelor privind ocuparea forței de muncă și Monitorul performanței în materie de protecție socială. În cadrul semestrului european excepțional din 2021, raportul comun privind ocuparea forței de muncă va sprijini, în plus, statele membre în identificarea domeniilor prioritare pentru reforme și investiții care să fie incluse în planurile lor de redresare și reziliență, în contextul orientărilor privind ocuparea forței de muncă.

Descarcă comunicarea privind situația bugetară a României

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România