Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Comisia Europeană: Ce lipsește și care sunt acțiunile pentru realizarea unui ecosistem robust de inovare pentru viitorul Europei

În perioada octombrie 2019-februarie 2020, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Grupul de lucru al Consiliului European pentru Inovare și Unitatea Ecosistemelor de Inovare, au organizat consultări online și offline cu părțile interesate  în domeniul inovării europene. Acestea au inclus universități, comunități de start-up-uri, investitori, corporații, autorități locale, regionale și naționale și ministere naționale responsabile de politicile de inovare.  

În acest sens, la 14 septembrie 2020, a fost publicat raportul „A robust innovation ecosystem for the future of Europe”.

Scopul final al acestui raport este de a genera mai multe acțiuni de implementat în cadrul programului Horizon Europe.

Conform raportului, din răspunsurile primite, au fost creați trei piloni principali ai ecosistemului de inovare: conectivitatea între părțile interesate, competențe și nevoile de capital.

Conectivitate

1.Sprijinirea unei rețele structurate și coordonate pentru a favoriza extinderea

Provocări abordate:

  • Lipsa unui sprijin organizat pentru expansiunea europeană;
  • Creșterea nevoii de cunoștințe cu privire la modul de internaționalizare atât în interiorul Europei, cât și în exterior;
  • Cooperare sporită între startup-uri și universități.

Acțiuni:

  • Dezvoltarea unor traininguri de internaționalizare coordonate pentru antreprenori și corporații;
  • Elaborarea și menținerea unei hărți a părților interesate de inovare pentru fiecare oraș și regiune, incluzând: capitaliști de risc[OF1]  (venture capitalists), antreprenori și business angels, mentori de top, startup-uri de top, programe de accelerare, centre de cercetare, universități, corporații locale etc;
  • Crearea unui singur punct de contact pentru informații de internaționalizare în fiecare țară (de exemplu, agențiile naționale de inovare).

2. Îmbunătățirea conexiunii între universități, RTO-uri (organizații de cercetare și tehnologie), start-up-uri și acceleratori

Provocări abordate:

  • Legături slabe între startup-uri și mediul academic.

Acțiuni:

  • Construirea de centre regionale de inovare;
  • Încurajarea networking-ului informal;
  • Conectarea cercetătorilor la antreprenori în conformitate cu abordarea triunghiului cunoașterii (interacțiunea dintre cercetare, educație și inovare), prin (de ex.) parcuri științifice etc.

3. Îmbunătățirea conexiunii între startup-uri și investitori

Provocări abordate:

  • Încă nu există o conexiune fluidă între startup-uri și investitori, mai ales dincolo de granițele lor naționale.

Acțiuni:

  • Organizarea de evenimente de matchmaking la scară mică și bine organizate;
  • Furnizarea accesului investitorilor la faza de interviu a instrumentului EIC Accelerator, precum și accesul la informațiile despre solicitanții respinși;
  • Investitorii au insistat că  nu ar trebui create structuri noi, ci că ar trebui urmărite  integrarea și îmbunătățirea celor existente;
  • Construirea unei baze de date de încredere, cuprinzătoare și accesibilă a startup-urilor/investitorilor (cele actuale precum Dealroom sau Pitchbook au un domeniu limitat în ceea ce privește companiile înregistrate și datele disponibile).

4. Îmbunătățirea conexiunii între entitățile publice locale și părțile interesate de inovare locale

Provocări abordate:

  • Consolidarea conexiunii dintre părțile interesate locale pentru a oferi un sprijin mai bun pentru întregul ecosistem de inovare.

Acțiuni:

  • Furnizarea unui sistem bazat pe puncte pentru evaluarea acelor jucători ai ecosistemelor care acționează ca ghizi pentru noii veniți și oferă o cartografiere dinamică a tuturor actorilor din ecosistem.

5. Dezvoltarea unui forum european pentru o coordonare majoră între toate părțile interesate

Provocări abordate:

  • Lipsa coordonării între orașe, regiuni și organismele UE;
  • Lipsa cooperării între părțile interesate de inovare etc.

Acțiuni:

  • Dezbaterea cu privire la modul de realizare a sinergiilor între diferitele programe disponibile ale UE și evitarea duplicărilor și fragmentării;
  • Dezbaterea cu privire la modul de extindere a domeniului de aplicare a anumitor instrumente disponibile în cadrul programului-cadru și reutilizarea acestora în scopuri noi bazate pe inovare;
  • Încurajarea schimbului de bune practici în jurul inovației etc.

Competența

1.Lipsa capacităților de inovare a părților interesate din sectorul public

Provocări abordate:

  • Achizițiile publice nu sunt concepute să aibă în vedere și inovația;
  • Niveluri scăzute de capacități de inovare în cadrul administrațiilor publice.

Acțiuni:

  • Îmbunătățirea capacităților de inovare ale administrației;
  • Necesitatea de a integra achizițiile publice în ecosistemele regionale de inovare și de a învăța cumpărătorii publici cum să cumpere inovație și întreprinderile noi cum să obțină achiziții.

Capital

1.Menținerea suportului pentru seed funds și acceleratorii în faza early-stage

Provocări abordate:

  • Susținerea acceleratoarelor, astfel încât să poată extinde trainingurile antreprenoriale la toate părțile interesate, nu doar la startup-uri etc.

Acțiuni:

  • Extinderea actualelor programe de formare a acceleratoarelor dincolo de startup-uri;
  • Acceleratoarele ar trebui să poată implementa investiții de tip „seed” mici (similare SME Instrument - Faza I, aferent H2020) pentru a promova dezvoltarea de noi idei perturbatoare.

2.Investițiile în companiile inovatoare, mai puțin riscante

Provocări abordate:

  • Reducerea risculului de a investi în inovații experimentale sau perturbatoare;
  • Încurajarea investițiilor mai largi și dezvoltarea companiilor de vârf.

Acțiuni:

  • Armonizare fiscală paneuropeană pentru investitori, stimulente fiscale pentru investitori și companii care investesc în / cumpără de la start-up-uri;
  • Promovarea Europei ca destinație pentru investiții internaționale în Deep Technology;
  • Crearea unei hărți acționabile a fondurilor și partajarea activă a fluxului de tranzacții și furnizarea de investiții pentru propriile operațiuni.

3.Accent sporit pe parteneriatele dintre startup-uri și corporații

Provocări abordate:

  • Nealinierea obiectivelor între ambele părți interesate.
  • Lipsa activității de M&A (activități de fuziuni și achiziții).

Acțiuni:

  • Finanțarea programelor independente de cooperare care conectează întreprinderile în creștere cu corporațiile internaționale potrivite;
  • Elaborarea unei abordări incluzive a ecosistemului de pornire care implică corporații și alți jucători (de exemplu, rețeaua europeană a întreprinderilor);
  • Îmbunătățirea accesului la pornire la capacitățile corporațiilor și la rețeaua internațională.

4.Lipsa finanțării în domeniile critice de inovare

Provocări abordate:

  • Unora dintre părțile interesate le lipsește sprijinul financiar pentru a promova activități inovatoare

Acțiuni:

  • Necesitatea unei finanțări mai bune pentru crearea unor platforme de potrivire eficiente și cuprinzătoare la nivel european;
  • Acordarea de fonduri pentru explorarea metodologiilor, conceptelor și abilităților pentru a stimula implicarea cetățenilor.

Datele complete ale raportului pot fi consultate aici.

Ana-Maria Radu,

www.fonduri-structurale.ro

Vizualizări: 121