Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Parlamentul European propune lansarea retroactivă a Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru ca potențialii beneficiari să-și poată deconta investițiile începând cu 1 februarie 2020

Ieri, 9 septembrie 2020, a avut loc o consultare publică online cu tema „Next Generation EU: Mecanismul de redresare și reziliență", organizată de Biroul Parlamentului European în România.

În cadrul evenimentului online, eurodeputații Dragoș Pîslaru și Siegfried Mureșan, în calitate de co-raportori pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, au explicat ce presupune Next Generation EU, în mod particular Mecanismul de Redresare și Reziliență și care au fost propunerile Parlamentului European în ceea ce-l privește.

Poziția Parlamentului European

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a amintit că încă de la început se discuta despre doi piloni de finanțare în cadrul mecanismului, și anume: domeniul verde - legat de Pactul Ecologic European (decarbonizarea economiei, economie circulară, măsuri de reducere a poluării) și domeniul digital (economia datelor, digitalizarea sistemelor naționale, digitalizarea la locul de muncă, competențe digitale).

În acest sens, ca urmare a propunerii Consiliului European cu privire la bugetul viitorului Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, respectiv bugetul Next Generation EU, eurodeputatul Pîslaru a detaliat, referitor la NGEU, propunerea Parlamentului European de a fi adăugați încă 4 piloni pe lângă cei doi menționați, astfel:

  1. Competitivitate și productivitate. Prin acest pilon vrem să lucrăm cot la cot cu actorii privați, astfel încât să putem dezvolta piața internă și evident capacitățile Europei de a avea leadership la nivel global. De exemplu întărirea lanțurilor valorice, reconcentrarea industriei în Europa, importanța întreprinderilor mici și mijlocii, a afacerilor de familie, modul în care sunt sprijinite țările care încă nu au moneda euro”, a declarat Dragoș Pîslaru.
  2. Coeziune socială servicii sociale mai bune, acces și oportunități pentru grupurile vulnerabile;
  3. Reziliență instituțională - creșterea capacității instituțiilor;
  4. Resursele pentru generația următoare. În rândul tinerilor există un anumit euroscepticism, pe care trebuie să îl abordăm de la început prin implicarea lor în procesele de decizie, în modul în care putem folosi aceste fonduri.”, a declarat Dragoș Pîslaru. Parlamentul European ar urma să propună un amendament ca 10% din planurile naționale de redresare și reziliență să fie dedicate măsurilor pentru noua generație.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a menționat că obiectivul este ca legislația privind Mecanismul de Redresare și Rezilientă să fie adoptată până la finalul anului astfel încât mecanismul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În ceea ce privește durata acestui plan, Siegfried Mureșan a specificat că Parlamentul susține decizia Comisiei ca acest plan să aibă o durată de 4 ani.  

Pe lângă durată, eurodeputatul a menționat o propunere a parlamentului, respectiv lansarea retroactivă a acestui mecanism de la 1 februarie 2020:

Toți potențialii beneficiari de fonduri europene din cadrul acestui mecanism, trebuie să știe că dacă la 1 ianuarie 2021 au în desfășurare o investiție care va respecta condițiile de eligibilitate stabilite în acest plan, investițiile sunt decontabile chiar începând cu 1 februarie 2020”.

Încă o propunere a parlamentului vizează creșterea ratei de prefinanțare de la 10 la 20%:

Un proiect, odată ce este declarat eligibil să primească prefinanțare 20% din valoarea sa, nu doar 10%, pentru ca lucrările să poată începe mai rapid, întreprinderile să fie ajutate mai rapid și mai consistent, și crearea de locuri de muncă să fie de asemenea mai solidă”.

O propunere a Comisiei Europene, pe care Parlamentul European o susține, este permiterea transferului de fonduri din politica de coeziune, la nivelul unui stat membru, în fondurile alocate în cadrul acestui mecanism de redresare, conform eurodeputatului Mureșan.

Parlamentul susține o prevedere propusă de Consiliul European, unde se specifică ca pentru ultimii doi ani ai mecanismului, suma de bani să țină cont de contracția economică în anii 2020-2021, astfel:

Ceea ce vreau sa spun este că dacă această criză ne va afecta mai mult, în următorii doi ani, se poate ca România să primească o sumă mai mare decât a fost prevăzută inițial”.  

Întregul eveniment poate fi urmărit aici și aici.

Ana-Maria Radu,

www.fonduri-structurale.ro

Vizualizări: 458