Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Next Generation EU: Comisia Europeană a propus un plan de redresare economică în valoare de 750 miliarde de euro!

UPDATE ora 20:20: Reprezentanța Comisiei Europene în România a anunțat astăzi, conform declarațiilor comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, că propunerea Comisiei pentru România constă în o alocare de peste 31 miliarde euro.

Astăzi, 27 mai, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea Comisiei cu privire la planul de redresare economică, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Instrumentul de recuperare propus, Next Generation EU, va avea alocat un buget de 750 de miliarde de euro, care va fi suplimentar față de bugetul pe termen lung, potrivit președintelui von der Leyen.

Banii pentru Next Generation EU vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2% din Venitul Național Brut al UE. Acest lucru va permite Comisiei să își folosească ratingul de credit foarte puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare pentru UE pentru generația viitoare.

Potrivit documentului oficial publicat astăzi de Comisia Europeană referitor la soluțiile propuse, pe lângă Next Generation EU, este propus un buget al UE reînnoit, care se ridică la aproximativ 1.100 miliarde de euro în perioada 2021-2027.

Toți banii strânși prin intermediul Next Generation EU și noul buget al UE vor fi canalizați prin intermediul programelor UE.

Banii de la Next Generation UE vor fi investiți pe trei piloni, prin 500 de miliarde de euro în subvenții și 250 de miliarde de euro în împrumuturi acordate statelor membre.

Primul pilon este sprijinul acordat statelor membre pentru investiții și reforme pentru soluționarea crizei:

  • Un nou instrument de recuperare și reziliență (Recovery and Resilience Facility), cu un buget de 560 miliarde EUR - distribuit în subvenții și împrumuturi. Aceasta va sprijini statele membre să implementeze investiții și reforme care sunt esențiale pentru o redresare durabilă. Statele membre își vor proiecta propriile planuri naționale de recuperare, bazate pe prioritățile de investiții și reforme identificate ca parte a semestrului european, în conformitate cu planurile naționale pentru climă și energie, planurile de tranziție justă și acordurile de parteneriat și programele operaționale din fondurile UE.
  • O nouă inițiativă, REACT-UE, va oferi un supliment pentru sprijinul de coeziune statelor membre, cu un buget de 55 de miliarde de euro. Aceasta va fi disponibilă din 2020 și va fi distribuită în funcție de o nouă cheie de alocare, ținând cont de impactul crizei. Acest lucru va asigura că nu există nicio întrerupere a finanțării pentru măsurile cheie de reparare a crizei și sprijinul celor mai defavorizați. Acesta va sprijini lucrătorii și IMM-urile, sistemele de sănătate și tranzițiile ecologice și digitale și vor fi disponibile în sectoare - de la turism la cultură.
  • Pentru a sprijini tranziția ecologică, Comisia își propune să ofere finanțare suplimentară pentru Fondul de tranziție justă și Fondul european pentru dezvoltare rurală. Programele de politică de coeziune vor fi, de asemenea, consolidate în următoarea perioadă bugetară a UE, pentru a permite, de asemenea, o mai mare flexibilitate.

Al doilea pilon este acela de a lansa economia UE prin stimularea investițiilor private:

  • Un nou instrument de susținere a solvabilității (Solvency Support Instrument) va mobiliza resurse private pentru a oferi sprijin urgent companiilor sănătoase. Investițiile vor fi canalizate către companii din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acest lucru va ajuta la echilibrarea condițiilor „de joc” pentru acele state membre care sunt mai puțin capabile să sprijine prin ajutorul de stat. Poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, care vizează deblocarea a peste 300 de miliarde de euro în sprijinul solvabilității. Linii directoare vor fi elaborate pentru a ajuta la alinierea investițiilor la prioritățile UE.
  • Comisia își propune să modernizeze InvestEU, programul de investiții principal al UE, dublându-i capacitatea.
  • Pe lângă cele de mai sus, în cadrul InvestEU va fi creată o facilitate de investiții strategice (Strategic Investment Facility). Acesta va putea debloca investiții de 150 de miliarde de euro datorită celor 15 miliarde de euro care i-au fost aduse de Next Generation EU. Acest lucru va investi în consolidarea rezistenței noastre și a autonomiei noastre strategice pentru tehnologiile cheie și lanțurile de valoare.

Al treilea pilon este despre învățarea lecțiilor despre criză:

Comisia își propune să creeze un nou program autonom EU4 Health, cu un buget de 9,4 miliarde EUR. Va investi în prevenirea, pregătirea pentru criză, achiziționarea de medicamente și echipamente vitale, precum și în îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung ale sănătății. O serie de alte programe cheie vor fi consolidate pentru a învăța lecțiile din criză, în special rescEU și Horizon Europe.

Pe lângă cei trei piloni, Comisia își propune să consolideze o serie de alte programe din bugetul UE, comparativ cu cele discutate de Consiliul European în februarie. Acestea includ:

  • Politica agricolă comună,
  • Fondul european maritim și pentru pescuit,
  • Programul pentru piața unică și programe care sprijină cooperarea în materie de impozite și vamale,
  • Connecting Europe Facility,
  • Erasmus +,
  • Programul Europa Creativă,
  • Programul Europa Digitală,
  • Fondul European de Apărare,
  • Fondul de securitate internă,
  • Fondul pentru azil și migrație,
  • Fondul integrat de gestionare a frontierelor și asistență de preaderare.

Descarcă documentul

Ana-Maria Radu,

www.fonduri-structurale.ro

Sursa: Comisia Europeană

Vizualizări: 1243