Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Raportul de țară pentru România 2020: În timp ce fonduri europene semnificative sunt disponibile, dezinstituționalizarea adulților cu dizabilități se desfășoară într-un ritm lent

Comisia a publicat miercuri, 26 februarie, rapoartele de țară, în care analizează principalele provocări socioeconomice cu care se confruntă fiecare stat membru.

Conform comunicatului oficial, în cazul României, au fost realizate progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară.

Documentul arată că:

  • Persoanele cu dizabilități au acces limitat la serviciile de asistență.

Rata persoanelor cu dizabilități cu risc de sărăcie sau excludere socială în România este printre cele mai ridicate din UE (37,6% față de media UE de 28,7%). Lipsa sinergiilor și a complementarității dintre educație, angajare și servicii sociale agravează în continuare situația acestui grup. Mai mult, nu există servicii comunitare autorizate pentru adulții cu dizabilități. Dezinstituționalizarea adulților cu dizabilități se produce lent, în timp ce  fonduri UE importante sunt disponibile;

  • În 2019, românii au continuat să primească expertiză personalizată în cadrul Inițiativei „Catching up Regions” a Comisiei, pentru a facilita transferul și diseminarea de noi tehnologii între organizațiile de cercetare și întreprinderi, pentru a comercializa mai bine proiectele de cercetare, pentru a construi capacitatea de transfer de tehnologie și pentru a promova inovația în IMM-uri si start-up-uri. 

În 2019, inițiativa a dus la realocarea fondurilor UE către proiecte de inovare în două regiuni (Nord-Est și Nord-Vest) și va fi realizată până la sfârșitul anului 2020. Cu toate acestea, deși foarte promițătoare în ceea ce privește capacitatea și consolidarea cunoștințelor, aceste inițiativele regionale nu pot atinge potențialul deplin și nu pot spori performanța și competitivitatea țării decât dacă este instituit un ecosistem național de inovație și antreprenoriat funcțional și robust;

  • Lipsa politicilor și previzibilității legislative are un efect negativ asupra deciziilor de investiții.

Un sondaj arată că firmele românești consideră incertitudinea în ceea ce privește politicile și reglementările privind munca și afacerile drept principalele obstacole în calea investițiilor pe termen lung (BEI Investment Survey, 2019-2020). Un exemplu este modificarea sistemului de control ex-ante efectuat de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) în 2019. Autoritățile au revenit în mod neașteptat la sistemul anterior și au eliminat controalele ex ante pentru licitațiile cofinanțate de fondurile UE lansate de la Ianuarie 2019;

  • Capacitatea limitată a administrației publice împiedică dezvoltarea.

Capacitatea administrativă insuficientă de a furniza servicii publice de calitate (inclusiv digital) și birocrația reprezintă un obstacol pentru afaceri și cetățeni și, așadar, pentru dezvoltarea socială și economică. Punerea în aplicare a măsurilor de simplificare pentru cetățeni este întârziată din cauza blocajelor la nivel central și a interesului scăzut al comunităților locale de a aborda situația. Există un nivel scăzut de contractare și punere în aplicare a fondurilor UE disponibile pentru măsuri de simplificare pentru administrarea la nivel local prin Programul Operațional de Capacitate Administrativă.

Descarcă Raportul

Ana-Maria Radu,

www.fonduri-structurale.ro

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România

Vizualizări: 227