Alocare România 2021-2027: MFE solicită Consiliului European diminuarea finanțării pentru cercetare și posibilitatea transferării mai multor fonduri către infrastructură de la viitorul POCU

Conform unui comunicat oficial emis astăzi de Ministerul Fondurilor Europene, în contextul negocierilor purtate de România cu Consiliul European în privința bugetului Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare (2021-2027), ministrul Fondurilor Europene a menționat importanța ca valoarea fondurilor atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată. Suplimentar, conform comunicatului oficial, pentru România sunt prioritare și trebuie preluate în procesul de negociere 5 teme cu impact, respectiv:

• Majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 15%, bani ce vor putea fi transferați de la Programul Operațional Capital Uman, finanțat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).

Conform comunicatului, în acest fel România va avea la dispoziție o sumă mai mare pentru a finanța proiectele de infrastructură, în condițiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020.

• Reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Măsura va asigura de asemenea noi fonduri necesare finanțării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exercițiul financiar 2021-2027 problemele de mediu și de dezvoltare a noilor tehnologii.

• Continuarea aplicării regulii „N+3” și în perioada de programare 2021-2027, așa cum se întâmplă în prezent. Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziție, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari și, implicit pentru atragerea banilor alocați.

Concret, aplicarea regulii „N+3” va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanțate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027.

• Menținerea posibilității de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual (2021-2027), fapt ce va permite finanțarea și continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare (2014-2020).

României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum.

• Creșterea procentului de prefinanțare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziția României sume mai consistente necesare începerii proiectelor.

În acest mod, va fi redusă presiunea asupra bugetului național.

În această perioadă de negocieri și de pregătire a următorilor șapte ani, comunicatul arată că se au în vedere două direcții principale: „În primul rând luăm măsuri de eficientizare a absorbției din actualul ciclu financiar, încercând să salvăm și să îmbunătățim ce am învățat din greșelile trecutului. În al doilea rând, construim un plan coerent pentru următorii șapte ani la nivel legislativ prin măsurile deja cunoscute și propuse, precum și la nivel financiar prin negocierile purtate cu Comisia Europeană”, potrivit ministrului Boloș.

La nivelul arhitecturii instituționale se are în vedere descentralizarea și renunțarea la birocrația excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez și al altor state europene.

Un nou program operațional dedicat sănătății, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro

Conform comunicatului, cel de-al patrulea nivel avut în vedere de reprezentanții Ministerului este cel de eficientizare a programelor operaționale prin construirea în premieră a unui program operațional dedicat sănătății, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro din care circa 1 miliard sunt destinați spitalelor regionale, respectiv un program operațional dedicat incluziunii sociale, răspunzând astfel nevoilor reale ale cetățenilor. 

Sursa: MFE