Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Evaluarea POR 2014-2018 și 2007-2013: Concluzii și recomandări

Miercuri, 16 octombrie, s-a încheiat, la Râmnicu Vâlcea, reuniunea Comitetului Comun de Monitorizare a Programului Operațional Regional, în cadrul căreia au fost prezentate studiile de evaluare privind rezultatele Programului în perioada 2014-31 decembrie 2018 și 2007-2013.

Concluziile studiilor de evaluare a intervențiilor POR în perioada 2014-2020 (axele prioritare AP1, AP2, AP3, AP5, AP6, AP7, AP8, AP9, AP10, AP11):

Axa prioritară 1 - Promovarea transferului tehnologic

  • POR 2014-2020 a contribuit substanțial la abordarea specializării inteligente la nivel regional și național, printr-un proces participativ, de “jos în sus”, centrat pe identificarea nevoilor și a ideilor de proiecte.
  • Principala valoare adăugată a constat în aplicarea procesului de descoperire antreprenorială.
  • Structurile instituționale dezvoltate prin POR pentru procesul de specializare inteligentă la nivel regional sunt funcționale și sustenabile.
  • Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) au un rol esențial în implicarea factorilor interesați și crearea unui proces participativ; se menține nevoia consolidării capacității administrative a acestora și a colaborării între structuri.
  • Bariere în procesul de transfer tehnologic: accesul dificil la finanțare, costul ridicat al transferului tehnologic, instabilitatea instituțională, slaba capacitate financiară.
  • În perspectiva 2021+, dezvoltarea regională sustenabilă trebuie centrată pe strategiile de inovare pentru specializare inteligentă ale fiecărei regiuni. Strategia Naţională pentru Specializare Inteligentă 2021-2027 trebuie să valorizeze strategiile regionale şi experienţa acumulată de parteneriatele regionale şi de ADR-uri.

Axa Prioritară 2 - Competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii

  • POR contribuie la îmbunătățirea competitivității economice a IMM prin susținerea modernizării tehnologice. Sectorul IMM a devenit strategic pentru România și are nevoi distincte, în funcție de categoria de mărime.
  • Teoretic, IMM-urile au acces la toate sursele de finanţare existente, dar incubatoarele de afaceri se confruntă cu mari dificultăţi în asigurarea cofinanțării. Finanțarea start-up-ului incubatoarelor de afaceri implică riscuri care trebuie pre-identificate și atent monitorizate.
  • Mecanismul cererilor de plată a accelerat şi a redus imobilizările de resurse financiare. De asemenea, birourile de informare şi sprijin de tip help desk au contribuit la sprijinirea solicitanților și la transparența programului, iar nivelul calitativ al ghidurilor specifice diferitelor apeluri a crescut.
  • Recomandări:

–      Lărgirea sprijinului financiar către infrastructuri de sprijin al afacerilor, altele decât incubatoare.

–      Diferenţierea pe regiuni a contribuţiei beneficiarului în funcţie de nivelul de dezvoltare a acestora, în conformitate cu regulile privind intensitatea ajutorului de stat.

–      Analiza şi introducerea de noi politici publice în domeniul sprijinului pentru internaţionalizare.

–      Înfiinţarea reţelei birourilor de informare şi sprijin.

–      Domeniile de activitate eligibile în apeluri să fie strâns legate de potenţialul economic şi de competitivitatea regională, iar pentru perioada 2021+ să fie coordonate cu Strategia de dezvoltare inteligentă a regiunii.

–      Pregătirea participativă a ghidurilor, procedură operaţională şi implicarea OI POR şi a mediului asociativ.

–      Simplificarea verificării administrative şi de eligibilitate.

–      Simplificarea procedurilor privind modificările ulterioare ale contractului de finanţare.

–      Asigurarea trasabilității solicitanţilor – evaluarea solicitanţilor beneficiari ai POR 2007-2013, POS CCE 2007-2013 etc.

–      Stimularea revenirii beneficiarilor cu proiecte de mai mare complexitate, prin finanţare “în cascadă”, în funcţie de etapa de dezvoltare în care se află întreprinderile.

Axa Prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

  • AP 3 răspunde nevoilor sociale, există un echilibru în alocarea fondurilor, un interes puternic față de apeluri și puține probleme în implementarea intervențiilor. Rezultatele obținute prin cele patru priorități de investiții pentru reducerea consumului de energie sunt comparabile cu standardele europene.
  • Este necesară accelerarea generală a axei, progresul fiind limitat până în momentul elaborării raportului. În schimb, bugetul nerambursabil pentru proiectele contractate până la sfârșitul anului 2018 înregistra un nivel satisfăcător (38,7% din alocarea la nivel de axă, comparabil cu progresul înregistrat la nivel european) și creștea rapid, ținând cont de numărul proiectelor aflate încă în proces de contractare (283) și evaluare (427).
  • Numărul de gospodării cu o clasificare energetică îmbunătățită (în medie cu 40% față de situația anterioară) este în creștere continuă.
  • Îmbunătățirea eficienței energetice, ca urmare a reabilitării clădirilor rezidențiale și a investițiilor în iluminatul stradal, este la nivelul standardelor europene (în ambele cazuri s-a atins potențialul de reducere cu 50% a consumului de energie). Din punctul de vedere al eficacității (cost/tonă CO2 echivalent), îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor prezintă cel mai bun raport cost/beneficiu pentru reduceri ale emisiilor de CO2.
  • Procedurile pentru unele etape ale proiectului trebuie simplificate.
  • Există pericolul ca, în viitorul apropiat, forța de muncă calificată să devină insuficientă, mai ales ținând seama de faptul că AP3 vizează utilizarea de materiale și tehnologii relativ noi pentru IMM-urile din țară.
  • Recomandări:

–      Creșterea gradului de sinergie cu alte axe ale POR și între toate nivelurile administrative.

–      Scurtarea duratei etapelor de evaluare și contractare.

–      Menținerea flexibilității privind realocarea fondurilor între priorități și îmbunătățirea procesului de monitorizare și evaluare a eficacității costurilor fiecărei investiții majore.

–      Adoptarea unui sistem de selecție pe două niveluri, asemenea altor programe europene, pentru a reduce timpul necesar pentru evaluarea proiectelor, precum și a gradului de încărcare a beneficiarilor (de ex. programul LIFE).

–      Creșterea nivelului pre-finanțării (în prezent 10% din valoarea eligibilă a proiectului).

–      Simplificarea procedurilor de rambursare, prin reducerea volumului de documente sau a frecvenței cererilor de rambursare (de ex., de la 3 la 4 luni: cu menținerea sumelor rambursate anual, s-ar reduce cu 25% sarcina administrativă a beneficiarilor).

–      Realizarea unor acțiuni de sensibilizare/conștientizare a potențialilor beneficiari, pentru toate prioritățile de investiții.

–      Cooperarea cu fondurile FSE și alte fonduri naționale pentru furnizarea de forță de muncă de calitate.

Axa Prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

  • Intervențiile asupra  patrimoniului  sunt foarte importante, având în vedere potențialul de care dispune România. Pentru localitățile de dimensiuni mici, integrarea obiectivelor finanțate prin POR în circuite turistice și obținerea statutului de stațiune turistică pot reprezenta motorul unei revigorări economice cu impact asupra nivelului de trai al comunităților. Restaurarea patrimoniului, împreună cu un set de politici coerente și susținute la nivel central și local pe termen mediu și lung, vor determina dezvoltarea și diversificarea economiilor locale.
  • Intervențiile POR sunt complementare cu alte măsuri finanțate prin PNDR, prin programul Ro-Cultura și programul european URBAN Innovative Actions.
  • La nivel regional, în decembrie 2018 regiunea NV înregistra un procent de absorbție superior celui la nivel mediu european (27,13% față de 27% la aceeași dată), iar regiunea SV Oltenia avea un procent puțin sub această medie (21,91%).
  • Recomandări:

–      Utilizarea resurselor de asistență tehnică pentru suplimentarea personalului intern și evidențierea în MySMIS a versiunii cele mai recente a cererii de finanțare.

–      Renunțarea la solicitarea documentelor care există deja în dosarul contractului.

–      Evitarea încărcării multiple a informației/documentelor în MySMIS. Verificarea datelor existente în sistem, în special a indicatorilor, pentru a preveni inadvertențele față de datele existente la nivelul OI și informațiile din cererile de finanțare.

–      Îmbunătățirea sistemului de indicatori.

–      Alocările bugetare trebuie să respecte specificul regional (de ex: alocările pentru patrimoniul cultural să fie corelate cu potențialul monumentelor istorice din fiecare regiune de dezvoltare). Trebuie luată în considerare și finanțarea altor tipuri de operațiuni, sustenabile și eficiente (de ex., proiectul SPIRE).

–      Creșterea capacității administrative a UAT, în special în domeniul achizițiilor publice și al managementului de proiect, dar și al promovării parteneriatului la nivel local între beneficiari, mai ales la nivelul autorităților publice locale de mici dimensiuni.

Axa Prioritară 6 - Stimularea mobilității regionale prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere

  • Dezvoltarea și modernizarea drumurilor județene și accesul la coridoarele TEN-T și, implicit, la orașe și municipii, au o importanță foarte mare pentru beneficiari. Prioritizarea prealabilă la nivel regional a proiectelor de infrastructură rutieră creează un cadru favorabil pentru pregătirea din timp a acestora. Prin implementarea proiectelor contractate până la 31.12.2018, POR va contribui cu circa 16% la reducerea ponderii drumurilor nemodernizate din totalul drumurilor județene la nivel național până în anul 2023.
  • Apelurile de proiecte și-au atins scopul, până la 31.12.2018 fiind depuse 172 cereri de finanțare din toate regiunile, pentru toate tipurile de proiecte; bugetul solicitat reprezintă 282% din bugetul FEDR alocat. Gradul de acoperire a alocării financiare prin bugetele contractate este de 165,8%; până la 31.12.2018 au fost efectuate plăți în valoare de 463,2 milioane lei (circa 9,6% din alocarea totală nerambursabilă).
  • Durata îndelungată a procedurilor de achiziție și capacitatea scăzută a companiilor de construcții (din punct de vedere financiar și al forței de muncă) sunt principalii factori de risc în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite.
  • Recomandări:

–      Îmbunătățirea cadrului legislativ pentru reducerea duratei procesului de intabulare (ex. modificarea HG privind atestarea domeniului public aflat în proprietatea UAT-urilor, HG referitoare la clasificarea drumurilor, modificarea Legii apelor, care să permită consiliilor județene să efectueze lucrări de construcții la poduri în albia râurilor).

–      Consultarea prealabilă a beneficiarilor privind conținutul ghidurilor solicitantului, astfel încât formularele cererilor de finanțare să fie clare și ușor de completat, în secțiunile privind bugetul și planul de achiziții.

–      Optimizarea funcționării și utilizării MySMIS, prin eliminarea transmiterii documentelor pe suport hârtie (ex. documente aferente derulării procedurilor de achiziții).

–      Derularea unui sondaj în rândul beneficiarilor de finanțare privind problemele întâmpinate în utilizarea MySMIS și organizarea de sesiuni de instruire.

–      Îmbunătățirea legislației referitoare la achizițiile publice.

–      Identificarea și prioritizarea proiectelor la nivel regional pentru următoarea perioadă.

–      Asigurarea continuității procesului de modernizare a drumurilor incluse în portofoliul de proiecte prioritare, prin încurajarea parteneriatelor între consiliile județene din aceeași regiune și a abordării proiectelor interregionale.

Axa prioritară 7 - Dezvoltarea durabilă a turismului prin sprijinirea forței de muncă, sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale

  • Axa prioritară va atinge țintele stabilite, valoarea proiectelor depuse depășind cu mai mult de 3 ori valoarea alocată acestei axe. Cu toate acestea, s-au evidențiat deseori situații de blocaj al investițiilor, din cauza întârzierilor în aprobarea documentațiilor de atribuire sau finalizarea procedurilor de achiziții publice (contestații sau anulări).
  • Există un potențial de creștere a ocupării forței de muncă în turism. Identificarea segmentului turistic inițial al unei stațiuni și a grupului țintă vizat de intervenție ar permite revizuirea strategiilor turistice chiar și din perspectiva managementului destinației turistice.
  • Strategiile de marketing pentru valorificarea intervenției POR au doar acoperire locală, cel mult județeană. Promovarea proiectelor finanțate ar trebui să se adreseze grupului-țintă de turiști la nivel regional și național, prin crearea unei oferte turistice care să fie promovată pe piețele naționale și internaționale de referință (balneo-climateric, montan, de recreere, cultural ș.a.m.d.) și pe grupuri țintă de turiști.
  • Recomandări:

–      În elaborarea strategiilor turistice, ar trebui să se țină cont și de segmentele turistice de pornire și de grupurile țintă, pentru a afla în ce măsură beneficiarii hotărăsc să-și întărească oferta turistică către grupuri deja vizate sau să-și diversifice oferta către noi grupuri țintă.

–      Programul viitor ar trebui să includă o axă de dezvoltare turistică individuală, cu beneficiari publici și privați, incluzând organizațiile de management al destinației turistice, cu criterii de selecție care să țină cont de sinergia dintre intervențiile finanțate.

–      Se impune actualizarea cadrului național strategic și de politică în domeniul turismului, pornind din lecțiile învățate și rezultatele obținute de la întocmirea Master Planului în domeniul turismului 2007-2026. De asemenea, este necesară elaborarea unor strategii turistice la nivel de segment care să se adreseze piețelor internaționale.

Axa Prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale prin creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență şi creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale

  • Efect pozitiv, prin scăderea nevoii neacoperite de servicii medicale pentru categoriile defavorizate.
  • Reducerea timpului de intervenție/răspuns necesită îmbunătățiri.
  • Chiar dacă rata internărilor continue în spital a scăzut constant în perioada analizată, aproximativ 30% din internările în spital au fost pentru afecțiuni care puteau fi tratate în ambulatoriu.
  • Creșterea numărului și a eficienței serviciilor ambulatorii este esențială pentru degrevarea Unităților de Primire de Urgență și a spitalelor de cazurile care nu necesită îngrijiri la acel nivel.
  • Majoritatea investițiilor sunt realizate în mediul urban, deși necesitatea serviciilor sociale este mai mare în mediul rural.
  • Centrele comunitare integrate medico-sociale menționate în Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 nu au fost finanțate până în prezent prin POR 2014-2020.
  • În lipsa unui instrument de finanțare de la bugetul de stat a serviciilor sociale la nivel de comunitate, interesul din partea administrațiilor publice locale de nivel rural tinde să rămână redus.
  • Recomandări:

–      Finanțarea prioritară a proiectelor care-și propun în mod fundamentat scăderea gradului de inechitate.

–      Implicarea Ministerului Sănătății în definirea cadrului de monitorizare a intervenției, alinierea indicatorilor cu cei folosiți în mod uzual de unitățile medicale.

–      La nivel de județ, DGASPC, împreună cu UAT-urile și prestatorii de servicii sociale, ar trebui să realizeze o analiză a nevoilor beneficiarilor la nivel de județ, să identifice prioritățile de finanțare și să elaboreze conceptele de proiecte.

–      Realizarea de clustere de proiecte ale UAT-urilor rurale cu DGASPC ca lider de proiect.

–      AM POR, împreună cu Ministerul Sănătății, ar trebui să promoveze planificarea strategică la nivelul instituțiilor sanitare, în concordanță cu strategiile de dezvoltare județene/regionale/naționale și cu strategiile sectoriale și studiile de fezabilitate/de oportunitate/de impact actualizate.

–      Lansarea unui apel de proiecte POR care să acorde prioritate creării centrelor de servicii comunitare integrate și centrelor de zi în comunitățile rurale, și oferirea de suport tehnic pentru realizarea parteneriatelor la nivel de județ și definirea portofoliului de proiecte.

–      Corelarea cu intervențiile din PNDR cu obiective sociale.

–      Clarificarea statutului și rolului centrelor comunitare integrate în arhitectura sistemului de sănătate și a procesului de descentralizare în sănătate este imperios necesară pentru îmbunătățirea logicii intervenției prin POR.

–      Dezvoltarea echitabilă a serviciilor medico-sociale ar trebui să includă acordarea de sprijin din POR autorităților publice locale, mai ales celor din comunități dezavantajate, printr-un apel de proiecte dedicat acestei teme. Apelul nu ar trebui să fie competitiv, pentru că nu calitatea elaborării aplicației sau aspectul inovator al proiectului este important, ci necesitatea de servicii sociale concrete în anumite localități.

Axa Prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

  • Procesul de programare a mecanismului DLRC în România a fost complex, implicând studii de specialitate și stabilirea mecanismelor instituționale, ceea ce a dus la o oarecare întârziere în lansarea efectivă a acțiunilor, în special cele aferente POR 2014-2020, care sunt strâns legate de sprijinul pregătitor pentru Grupurile de Acțiune Locală (GAL) urbane.
  • La nivelul UE există mai multe modele de implementare, fără să existe încă ”povești de succes”. Unele state au ales varianta finanțării DLRC mono-fond, altele au înființat o autoritate de management multi-fond pentru proiecte dedicate incluziunii acestor centre urbane.
  • În absența proiectelor și a bugetului de funcționare, capacitatea GAL de gestionare a intervențiilor nu s-a consolidat, o parte dintre managerii și facilitatorii GAL angajați în septembrie 2017 pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) părăsind aceste structuri.
  • Contactul cu comunitățile marginalizate s-a redus, existând riscul generării unui sentiment de apatie și descurajare printre locuitorii care au participat la consultările publice organizate de GAL.
  • Procesul de creare a GAL, conceput conform metodologiei DLRC, „de jos în sus”, a fost semnificativ influențat de contextul local, de lipsa unei culturi a participării publice și de absența unor lideri comunitari.
  • Mecanismul integrat POCU (Programul Operațional Capital Uman) – POR este apreciat pozitiv în ce privește caracterul complementar al intervențiilor la nivel local. Totuși, indicatorii de rezultat pentru cele două axe, AP9 a POR și AP5 a POCU, sunt specifici fiecărui tip de fond, FEDR și FSE, fără a se armoniza între ei și fără a viza creșterea calității vieții locuitorilor.
  • Recomandări:

–      Introducerea SDL elaborată de GAL, ca secțiune în cadrul Strategiei de dezvoltare urbană a localităților urbane cu peste 20.000 de locuitori. Astfel, SDL, asumat de actorii locali, ar obține o mai mare vizibilitate și relevanță la nivel local, s-ar putea evita riscul segregării și s-ar asigura o sustenabilitate mai mare a intervențiilor.

–      Elaborarea SDL necesită timp pentru mobilizarea actorilor locali și o planificare riguroasă din partea autorităților de management privind etapele de implementare, pentru a evita falsele așteptări în comunitate.

–      Realizarea unui sondaj printre cele aproximativ 50 de localități cu peste 20.000 de locuitori care nu au elaborat și depus SDL în cadrul AP9 POR - AP5 POCU, pentru a înțelege și a ajusta criteriile de elaborare și selecție, astfel încât, pe viitor, să participe cât mai multe municipalități.

–      Elaborarea unui calendar strict de derulare a mecanismului și anunțarea acestuia de la începutul procesului, stabilirea clară a responsabilităților tuturor instituțiilor implicate (AM POCU, OIR, AM POR, ADR), elaborarea și lansarea tuturor GS, pentru a demara rapid procedurile de elaborare a proiectelor la nivel local și pentru a simplifica procedurile de evaluare, selecție, contractare, implementare și plăți.

–      Creșterea capacității administrative de management, prin finanțarea constantă a funcționării structurilor GAL.

–      Adaptarea indicatorilor de rezultat la caracteristicile DLRC, precum inovația, utilizarea resurselor locale, cooperarea și relațiile comunitare, formarea de capacități la nivelul comunității.

–      Analizarea oportunității înființării unei singure Autorități de management dedicată incluziunii, prin utilizarea DLRC urban cu finanțare multi-fond.

Axa Prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

  • Intervențiile vor contribui semnificativ la realizarea investițiilor în grădinițe și școli; o bună parte din buget era deja contractată la 31.12.2018, din acesta o proporție însemnată fiind și rambursat.
  • Costul per preșcolar/elev/student este diferit de la un proiect la altul.
  • Instabilitatea legislativă afectează desfășurarea proiectelor aprobate.
  • Pe dimensiunea educațională, proiectele sunt sustenabile și vor avea efect atât asupra participării școlare și universitare (și, implicit, vor contribui la reducerea abandonului școlar/universitar), cât și asupra rezultatelor învățării.
  • Corelând proiectele care au UAT ca beneficiari cu evoluțiile demografice, se constată o fundamentare mai bună a acestora pe evoluțiile demografice.
  • Proiectele au șanse mai mari de sustenabilitate dacă sunt parte integrantă a strategiilor de dezvoltare locală, investiția în infrastructura educațională fiind corelată cu investiția în alte domenii ale dezvoltării locale.
  • Populația școlară în unitățile de învățământ supuse intervenției (proiectele MEN) s-a redus în perioada de viață a proiectelor, într-o proporție chiar mai mare decât populația școlară la nivel național și al județelor din care fac parte UAT-urile respective. Astfel, nu există certitudinea că unitățile de învățământ respective sunt sustenabile pe termen mediu și lung, chiar dacă, pe termen scurt, analizând tendințelor demografice, nu se anticipează probleme mari.
  • Interesul beneficiarilor de proiecte față de învățământul profesional și tehnic (în general) este crescut. Ca urmare, investițiile în infrastructura aferentă sunt sustenabile pe termen lung, mai ales dacă infrastructura creată este utilizată din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
  • Recomandări:

–      Asigurarea unui sprijin tehnic suplimentar pentru beneficiarii UAT-urilor care nu au capacitate instituțională, nici personalul necesar pentru derularea unor astfel de proiecte, cu atât mai mult cu cât preșcolarii, elevii și studenții aparținând categoriilor defavorizate sunt localizați, de regulă, în astfel de UAT-uri.

–      Asigurarea stabilității legislative sau, cel puțin, reducerea impactului schimbărilor legislative asupra investițiilor în curs de realizare.

–      Beneficiarii sunt preocupați de reducerea birocrației în toate etapele unui proiect. De ex., procesul de selecție a proiectelor să fie simplificat în etapa anterioară contractării și să fie îmbunătățit modul de funcționare al MySMIS.

–      Impactul investiției asupra bugetului local (și asupra bugetului beneficiarului, în general) trebuie estimat cât mai precis și realist - este o condiție esențială a sustenabilității oricărui proiect.

–      Focalizarea mai accentuată a proiectelor, atât a celor deja contractate, cât și a celor viitoare, pe grupurile vulnerabile. 

–      Monitorizarea sistematică a evoluțiilor demografice la nivelul localităților și unităților de învățământ care beneficiază de această intervenție.

–      Dezvoltarea proiectelor de infrastructură educațională trebuie corelată cu alte proiecte de infrastructură (rutieră, de transport public, de utilități) - foarte important în special în cazul proiectelor implementate în cartiere noi, în dezvoltare.

–      Proiectele viitoare ar trebui să se concentreze mai ales pe reabilitarea infrastructurii școlare de nivel liceal și profesional.

Axa Prioritară 11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară

  • Înregistrarea sistematică a proprietăților în cadastru și cartea funciară va avea un impact pozitiv și o contribuție esențială la deblocarea investițiilor în teritoriu și la facilitarea accesării fondurilor direct de către comunitățile locale, în urma clarificării dreptului de proprietate asupra imobilelor și terenurilor.
  • Progresul AP 11 era relativ scăzut la 31.12.2018: indicatorii de performanță pentru anul 2018 nu au fost atinși, iar proiectul major necesita un impuls puternic pentru accelerarea implementării.
  • Procedurile de achiziție la nivel centralizat asigură standardizarea serviciilor, însă nu sunt suficient de personalizate față de necesitățile UAT-urilor. Acestea sunt parte pasivă în proces, ceea ce generează deseori un nivel scăzut de interes și colaborarea acestora cu OCPI și cu furnizorul de prestare de servicii.
  • Buna colaborare cu prestatorii este un aspect-cheie și trebuie avută în vedere printr-o schimbare de ”paradigmă” care să prevadă soluții la problemele reale de implementare.
  • Trebuie găsite soluții administrative și procedurale (înainte de a se ajunge în instanță) pentru anumite probleme de formă și substanță, care pot bloca procedurile de înregistrare.
  • Procedurile pentru obținerea și verificarea documentelor necesare desfășurării procedurii de înregistrare sistematică (ex. de la primării, la furnizorul de servicii) sunt ineficiente, din cauza lipsei de interoperabilitate a sistemelor informatice.
  • Piața serviciilor de înregistrare sistematică trebuie consolidată din punctul de vedere al prețurilor de referință și al asigurării calității serviciilor.
  • Recomandări:

–      Continuarea dialogului cu furnizorii de servicii implicați în derularea contractelor (negocierea revizuirii condițiilor contractuale, prelungirea duratei de implementare, asigurarea colaborării cu alte instituții publice ș.a.m.d.). Concret, OCPI să dezvolte proceduri unitare de lucru cu furnizorii de servicii de înregistrare sistematică, în vederea sprijinirii procesului de comunicare și monitorizare a serviciilor livrate, atingerii țintelor de performanță, respectării timpului de implementare și realizării efective a lucrărilor.

–      Crearea unui grup tehnic cu participarea ANCPI/OCPI pentru analiza și revizuirea sistemului de licitații publice pentru încredințarea lucrărilor de înregistrare sistematică.

–      Înființarea unui comitet interinstituțional de dialog și schimb de experiență cu participarea asociațiilor APL, ANCPI/OCPI, prefecturilor, APIA și a altor organizații relevante pentru soluționarea problemelor în procesul de înregistrare sistematică.

–      Sprijinirea furnizorilor în fazele inițiale, prin informarea/sensibilizarea populației pentru prezentarea documentelor solicitate.

–      Ajustarea tarifelor lucrărilor de înregistrare sistematică, astfel încât să permită recrutarea personalului specializat.

–      Revizuirea legislației din domeniu, în colaborare cu instituții și experți, precum prefecturile, experți juridici, mediatori, notari ș.a.m.d.

–      Revizuirea standardului ocupațional al tehnicianului topo-cadastru, ținând cont de evoluția profesiei și de necesitățile procedurale care derivă din legislația actuală.

–      Introducerea, în procedura de autorizare a furnizorilor de servicii cadastrale, a cerințelor specifice privind pregătirea personalului specializat (competențele și experiența profesională).

***

Pentru realizarea celor 18 studii, Biroul de evaluare din cadrul Autorității de Management a POR a contractat serviciile unor experți independenți. Astfel:

  • 11 studii pentru evaluarea intervențiilor POR în perioada 2014-31 dec. 2018 (axele prioritare AP1, AP2, AP3, AP5, AP6, AP7, AP8, AP9, AP10, AP11) au fost realizate de Asocierea Lattanzio Advisory Spa și Lattanzio Monitoring & Evaluation SRL (cu durata de 11 luni, în valoare de 1.381.840,05 lei). Principalele metode aplicate pentru evaluare au fost:
    • analize documentare din surse statistice și administrative,
    • anchete de opinie, 
    • interviuri cu actorii relevanți,
    • focus-grupuri cu factorii de decizie, promotorii de proiecte și utilizatorii finali,
    • sondaje în rândul utilizatorilor, 
    • paneluri de experți,
    • studii de caz ș.a.
  • 6 studii de evaluare a impactului POR 2007-2013, pentru Domeniile Majore de Intervenție (DMI):
    • 1.1: „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”;
    • 3.1: „Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”;
    • 3.2: „Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”;
    • 3.4:„Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă”;
    • 4.3: „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”;
    • 5.1:„Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe”.

În cazul celor 6 studii, s-a urmărit identificarea, şi prin metode contrafactuale, a impactului intervenţiilor realizate prin POR 2007-2013 şi contribuţia Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) la realizarea obiectivelor dezvoltării regionale, la cel puțin un an de la închiderea programului. Studiile au fost realizate de Asocierea SC Civitta Strategy & Consulting SA (lider de asociere), SC Archidata SRL, SC NTSN Conect și SC Grupul De Consultanță pentru Dezvoltare DCG (cu durata de 6 luni, în valoare de 1.242.360 lei).

Rezultatele evaluărilor reprezintă un instrument de management, atât pentru factorii de decizie, cât şi pentru toţi cei implicaţi în gestionarea programului.

Conform art. 56, alin. (3) din Regulamentul Comisiei 1303/2013, “toate evaluările sunt examinate de Comitetul de Monitorizare și trimise Comisiei.”

Tot conform recomandărilor Comisiei Europene, toate studiile de evaluare sunt verificate de un Comitet Științific al Evaluării, ai cărui membri aparțin mediului academic și de consultanță din România și care au misiunea de a verifica fiecare etapă a derulării studiilor de evaluare, din punctul de vedere al metodologiei folosite, al credibilității rezultatelor și al calității rapoartelor, și de a elabora studiul de evaluabilitate, la începutul fiecărei etape de evaluare.

Pentru POR, funcția de Comitet Științific al Evaluării este asigurată de Asocierea Smart Integration SRL și AAM Management Information Consulting Ltd (cu durata de 5 ani, până în 2023, și valoarea totală de 2.029.634,32 lei).

Detalii: http://www.inforegio.ro/ro/implementare/evaluarea-programului

Sursa: MDRAP

Vizualizări: 372