Programul România StartUp Plus a debutat în forță. O parte din beneficiarii – administratori de grant au avut deja primele întâlniri cu tinerii antreprenori plini de entuziasm și de idei. Dar dincolo de entuziasm am perceput și o temere latentă.
Temerea celor care au implementat proiecte finanțate prin POSDRU 2007-2013, în special cele destinate economiei sociale. Sunt acei beneficiari care s-au confruntat cu situații de expunere financiară rezultând din lipsa de cooperare a structurilor de economie socială, și care au primit sancțiuni pecuniare semnificative de la autoritatea finanțatoare. Unii încă încearcă să recupereze de la parteneri sau de la structurile de economie socială (care mai există și încă mai au bunuri în patrimoniu), sumele pe care le-au returnat cu titlu de corecții sau creanțe bugetare. Există cazuri, mai puțin fericite, în care beneficiarii au intrat în incapacitate de plată și și-au închis activitatea din cauza acestor corecții.
Acordarea finanțării pentru startup-uri prin administratorii de scheme de grant presupune un transfer de riscuri de la stat-finanțator la privat-finanțator. Cu observația esențială că statul nu a transferat către administratorii de grant și pârghiile puterii publice, pârghii care simplifică semnificativ efortul de a constrânge antreprenorii să respecte regulile acordării și utilizării acestor granturi.
Structura programului îi expune pe administratorii de scheme de grant la două categorii principale de riscuri în raport cu antreprenorii:
Conform regulilor RSUP, antreprenorul înființează o entitate nouă (societate), pe care o controlează integral și asupra căreia exercită un control discreționar. Ceea ce, în mod evident, exclude controlul din partea beneficiarului. Cu alte cuvinte, antreprenorul poate decide ce face cu părțile sociale în această entitate, dacă și cum ia deciziile de natură societară și modul în care înțelege să se supună rigorilor conținute de legile de organizare și funcționare a întreprinderilor nou înființate.
Lipsa controlului îi expune pe administratorii schemei de grant la o serie de riscuri imposibil de ignorat, chiar și de către cei încrezători:
Suplimentar laturii societare, partea operațională generează, la rândul ei, o expunere semnificativă a administratorilor de scheme de grant în fața autorităților finanțatoare. Aceeași lipsă de control poate genera situații greu de imaginat la momentul selectării planului de afaceri. La o primă analiză, din practica noastră ca avocați specializați în litigii cu fonduri europene, am identificat următoarele riscuri:
Și lista poate continua, întrucât la acest moment sunt greu de inventariat toate situațiile generatoare de expunere financiară a administratorilor schemei de grant. Un exercițiu de imaginație va adăuga, cu siguranță, și alte riscuri față de cele identificate de către noi.
Este dincolo de orice îndoială că soluțiile constând în modificări punctuale și multiple/corelate ale legislației, pentru a acorda anumite facilități administratorilor de grant, sunt excluse. Motivele sunt multiple, iar în primul rând legiuitorul nu va introduce asemenea soluții dacă ele pot fi suplinite cu brio prin alte mecanisme juridice, la care au acces administratorii de grant.
Soluții aflate la îndemâna administratorilor schemei de grant:
În primul rând, este posibilă utilizarea unui contract de subvenție complet și coerent, în care să fie detaliate obligațiile antreprenorului și drepturile pe care administratorul schemei de grant le are. Însă, cel mai important, contractul de subvenție trebuie să prevadă în mod clar sancțiunile ce vor fi aplicate antreprenorului în cazul în care acesta fie nu și-a respectat obligațiile, fie este pe punctul de a încălca contractul de subvenție.
Standardul de contract de subvenție propus în Anexa 3 la Ghidul solicitantului acordă administratorului schemei de antreprenoriat două facilități: (i) dreptul de a intra în sediul beneficiarului ajutorului de minimis (nu știm și care ar fi sancțiunea dacă nu i se permite acest lucru) și (ii) în caz de litigiu, instanța competentă este cea de la sediul administratorului, ceea ce înseamnă că administratorului schemei de antreprenoriat va evita cheltuielile de deplasare la sediul antreprenorilor. Lipsa unor sancțiuni clare, cu efect imediat, face ca această propunere de contract să fie ineficientă pentru administratorii schemei de grant, iar riscurile la care aceștia se supun să fie, practic, amplificate de caracterul ambiguu al contractului propus ca anexă la Ghidul solicitantului, care nu trece peste statutul de pur document justificativ (din punct de vedere contabil), fără a servi pentru acoperirea riscurilor pe care le-am enumerat mai sus.
În al doilea rând, ca o măsură suplimentară de protecție, putem să adăugăm un pachet de garanții care să conducă la o recuperare rapidă a eventualului prejudiciu pe care administratorul schemei îl poate suporta.
În al treilea rând, este posibilă instituirea unei proceduri clare de monitorizare a antreprenorilor, în perioada de implementare și în faza de sustenabilitate. Această procedură ar trebui să conțină cel puțin metode de verificare a actelor înregistrate în registrul comerțului, monitorizarea eventualelor litigii, obligația de informare a administratorilor de grant cu privire la aspectele de ordin operațional și posibilitatea acestora de a interveni în sprijinul antreprenorilor etc.
***
Pe o scară de la 1 la 10 de notare a programelor de finanțare care presupun cele mai multe riscuri pentru beneficiari, 10 reprezentând maximul de riscuri, RSUP se califică cu brio pentru nota maximă. Din păcate, acest loc fruntaș nu a adus după sine o preocupare sporită din partea autorităților finanțatoare, rămânând beneficiarilor sarcina de a se proteja de eventualele abuzuri sau de ignoranța tinerilor antreprenori. În plus, educarea acestora, pentru a deveni viitori oameni de afaceri de succes, este în sarcina administratorilor de grant.
Georgiana - Raluca Trandafir,
Avocat, Managing Partner, Trandafir & Associates
fonduri-structurale.ro © 2006-2024. Toate drepturile rezervate.
fonduri-structurale.ro este o publicație națională de referință în domeniul finanțărilor și folosește poze și informații despre proiecte de succes de pe site-ul www.europa.eu cu acceptul Comisiei Europene.
fonduri-structurale.ro este un proiect al Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG.
