România vrea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent

În data de 25 ianuarie 2018, la Budapesta, a avut loc reuniunea Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia) și Bulgaria, Croația, România, Slovenia. Aceasta a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind unele aspecte financiare ale PAC după 2020 și obiectivele înaintate de Comisie prin Comunicarea sa privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii. La reuniune a participat și Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, care a argumentat unele aspecte de interes pentru acest grup de state.

Din partea României a participat o delegație condusă de Alexandru Potor, secretar de stat responsabil de problematica afacerilor europene. Reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent și a arătat importanța menținerii plăților directe fără co-finanțare națională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării și crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone. O filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole.

România a mai susținut că măsuri ca plafonarea plăților directe și co-finanțarea din bugetele naționale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piața unică și la fondurile UE în domeniul agricol. Pentru țara noastră este esențială continuarea SAPS și a plăților cuplate, precum și continuarea investițiilor în zonele rurale, care contribuie la creșterea gradului de ocupare și la reducerea disparităților între statele membre. România are rezerve privind Planul strategic pentru schemele de plăți directe, deoarece elaborarea și aprobarea acestuia poate fi un proces îndelungat, punând în pericol efectuarea la timp a plăților și, nu în ultimul rând, să determine penalități substanțiale și o posibilă naționalizare a plăților directe.

Au existat multe puncte comune asupra cărora statele participante și-au exprimat acordul, însă și divergențe. În acest context, Slovenia a decis să nu semneze declarația comună din 25 ianuarie datorită faptului că nu este de acord cu convergența externă a plăților directe, nefiind în interesul fermierilor acestei țări, datorită faptului că plata directă pe hectar în acest stat este peste media europeană.

Sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale