Întregul sector bugetar clocotește în această perioadă din cauza proiectului legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice aprobat deja de Senat și ajuns săptămâna trecută în Camera Deputaților.
Categorii întregi de personal bugetar și-au manifestat deja, în aceste zile, nemulțumirea față de cuantumul salariilor stabilite prin proiectul legislativ menționat. Un element care necesită, de asemenea, o atenție deosebită este cum afectează forma actuală a legii sistemul de gestionare a fondurilor europene.
Aplicarea noii legi a salarizării ar readuce decalajul de salarizare dintre personalul care gestionează fondurile europene la nivel de minister și cel din structurile teritoriale, în particular din organismele intermediare (OI). Diferențele de salarizare dintre aceste două verigi importante ale sistemului fuseseră rezolvate la finalul anului 2014 (prin OUG 83/2014, art. 1) prin introducerea precizării că salarizarea personalului din structurile cu rol de organisme intermediare se va realiza începând cu anul 2015 la nivelul de salarizare aferent funcțiilor din Ministerul Fondurilor Europene.
Actualul proiect de lege abrogă, însă, conținutul referitor la salarizare al ordonanței de urgență amintite fără a mai pune altceva în locul său. Astfel, personalul din OI-uri ar urma să se reîntoarcă la grila atribuită organismelor teritoriale ale autorităților centrale. Urmare a acestei schimbări, diferențele între funcții similare la nivel de minister și la nivel de organism intermediar ar redeveni o realitate deloc confortabilă și echitabilă pentru personalul OI-urilor. Spre exemplu, pentru funcții de conducere decalajul ar ajunge până la peste 4.000 de lei în unele cazuri, iar în cazul funcțiilor de execuție până la 1800 de lei.
La ce efecte să ne așteptăm
Efectele unei astfel de scăderi dramatice a salariilor ofițerilor din OI-uri nu vor avea cum să treacă neobservate. Ele țin în spate toată relația cu beneficiarii în perioada de implementare și sustenabilitate a proiectelor. În cazul anumitor programe, ofițerii din aceste structuri sunt direct responsabili și de alte etape importante, precum evaluarea și contractarea proiectelor. Lipsa acută de personal, demotivarea și fluctuația masivă a acestuia – efecte foarte probabile ale aplicării legii cadru a salarizării - se vor resimți nu doar la nivelul beneficiarilor. Ele se vor propaga rapid la nivelul întregului sistem, cu impact negativ asupra rezultatelor programelor și asupra absorbției.
Vom asista probabil, începând cu a doua jumătate a acestui an, la o nouă migrare masivă a funcționarilor din OI-uri către mediul privat sau către ministere, direcție care s-a încercat a fi stopată (și s-a și reușit în mare măsură) prin modificările introduse la salarizare la finalul anului 2014. Această măsură fusese, de altfel, cuprinsă și asumată de autoritățile române prin Acordul de Parteneriat 2014-2020.
Sistemul va pierde, cel mai probabil, cei mai buni funcționari, autoritățile române forțându-i să plece tocmai pe aceia pe care se bazează cel mai mult pentru a asigura o implementare accelerată și eficientă a proiectelor care să ne ajute să recuperăm decalajul generalizat pe care îl înregistrăm ca țară în absorbția fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020.
Găsiți detalii despre impactul legii salarizării asupra sistemului gestionării fondurilor europene și aici.
Cristina Pojoga,
www.fonduri-structurale.ro
fonduri-structurale.ro © 2006-2024. Toate drepturile rezervate.
fonduri-structurale.ro este o publicație națională de referință în domeniul finanțărilor și folosește poze și informații despre proiecte de succes de pe site-ul www.europa.eu cu acceptul Comisiei Europene.
fonduri-structurale.ro este un proiect al Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG.
