Concluzia raportului Comisiei Europene privind integrarea romilor: „Cadrul UE incepe sa dea roade”

Masurile concertate adoptate de Comisia Europeana au inscris in mod ferm integrarea romilor pe agenda politica a statelor din intreaga Europa. Potrivit unui nou raport prezentat in urma cu cateva zile privind progresele inregistrate de statele membre in contextul cadrului UE pentru strategiile nationale de integrare a romilor, incep treptat sa se vada primele semne de imbunatatire in viata romilor.

Cadrul UE, aprobat de liderii UE in 2011, a instituit, pentru prima data, un proces solid de coordonare a actiunilor privind integrarea romilor. Doi ani mai tarziu, ministrii din statele membre au adoptat, in unanimitate, primul instrument juridic pentru integrarea romilor la nivelul UE si s-au angajat sa puna in aplicare un set de recomandari ale Comisiei care vizeaza reducerea inegalitatilor sociale dintre romi si restul populatiei in patru domenii: accesul la educatie, locuri de munca, servicii de sanatate si locuinte.

Recentele rapoarte ale Comisiei evalueaza progresele inregistrate din 2011 pana in prezent in contextul cadrului UE si identifica atat exemple pozitive, cat si domeniile in care sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre. Desi raman probleme de rezolvat, imbunatatirile sunt vizibile: a crescut numarul copiilor romi care frecventeaza invatamantul prescolar, exista din ce in ce mai multe programe de mentorat pentru a-i ajuta pe romi sa isi gaseasca locuri de munca, precum si programe cu mediatori menite sa reduca diferentele dintre romi si celelalte comunitati in privinta accesului la locuinte si la servicii de sanatate. Datorita noilor reglementari ale UE privind utilizarea fondurilor UE, statele membre sunt obligate sa aloce pentru incluziunea sociala, in perioada 2014-2020, 20 % din sumele primite din Fondul social european.

„Cu patru ani in urma, aproape niciun stat membru nu se preocupa de integrarea romilor. Acum, datorita masurilor concertate adoptate, lucrurile stau cu totul altfel," a afirmat dna Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisarul UE pentru justitie. „Cadrul UE pentru strategiile nationale de integrare a romilor a fost o realizare majora prin faptul ca a obtinut angajamente din partea guvernelor nationale la cel mai inalt nivel privind adoptarea de masuri menite sa imbunatateasca integrarea romilor. Desigur, nu putem da timpul inapoi pentru a sterge peste noapte secole de excluziune si discriminare, dar faptul ca aceasta problema a fost inscrisa in mod ferm pe agenda politica a Europei reprezinta un progres. De exemplu, de trei ani incoace, numarul copiilor romi care frecventeaza invatamantul prescolar este in crestere. In etapa urmatoare ar putea fi instituite norme mai bine orientate si o facilitate de finantare dedicata special romilor, pentru a se asigura faptul ca fondurile ajung acolo unde este nevoie de ele.”

„Pentru a schimba viata comunitatilor rome marginalizate din Europa, trebuie sa ne asiguram ca fonduri adecvate sunt utilizate in mod eficace pentru a sprijini strategiile nationale de integrare a romilor. De asemenea, statele membre ar trebui sa tina seama de integrarea romilor atunci cand elaboreaza politici in domeniul educatiei, al locurilor de munca, al serviciilor de sanatate si al locuintelor”, a declarat dl László Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune. „Acum este momentul ca statele membre sa se asigure ca integrarea romilor reprezinta o prioritate pentru cheltuirea fondurilor UE in viitoarea perioada financiara de sapte ani.”

Desi comunitatile rome continua sa se confrunte cu saracia, excluziunea sociala si discriminarea, raportul prezinta progresele inregistrate in cele 28 de state membre. Printre principalele concluzii se numara urmatoarele:

Educatie: s-au inregistrat progrese notabile in ceea ce priveste asigurarea faptului ca toti copiii romi termina cel putin ciclul primar; in Finlanda s-a constatat o crestere in frecventarea invatamantului prescolar de la 2 % la 60 %; in Ungaria, o noua lege prevede obligatia ca toti copiii sa frecventeze doi ani de invatamant prescolar; Bulgaria a instituit o masura similara, cu doi ani obligatorii de invatamant prescolar; Irlanda a introdus notiunea de „cadre didactice nomade”, care se deplaseaza cu comunitatile nomade. In acelasi timp, in mai multe tari din UE vor fi necesare eforturi mai sustinute pentru a rezolva problema segregarii in scolile obisnuite.

Locuri de munca: in ultimii patru ani au existat unele tentative de a imbunatati sansele de angajare a romilor, dar acestea nu au fost, de cele mai multe ori, insotite de masuri sistematice care sa raspunda cererii de pe piata fortei de munca prin combaterea discriminarii si acordarea de stimulente pentru angajatori. Printre practicile promitatoare se numara urmatoarele: in Austria, formarea de mentori pentru romii care isi cauta un loc de munca; in Finlanda, crearea unor functii de mediatori in domeniul ocuparii fortei de munca pentru romi, a caror activitate este finantata de UE; in Spania, infiintarea unui program pentru consilieri in domeniul muncii.

Locuinte: statele membre au facut progrese in ceea ce priveste promovarea incluziunii romilor in ambele sensuri, atat pentru comunitatile de romi, cat si pentru celelalte comunitati, dar, pentru a se obtine rezultate, trebuie desfasurate proiecte la scara mica in toata Europa. Printre bunele practici se numara: in Belgia au fost numiti 38 de mediatori in domeniul locuintelor; la Berlin, Germania, a fost creat un grup operativ local care ia masuri pentru ca romii sa fie acceptati ca vecini si integrati in comunitate.

Sanatate: mai multe tari s-au axat pe imbunatatirea accesului la servicii medicale in cazul romilor celor mai vulnerabili. Ca exemple, autoritatile publice din Franta s-au angajat sa reduca obstacolele financiare in ceea ce priveste serviciile medicale, iar Romania si Spania au investit in mediatori in materie de sanatate pentru comunitatea roma. Asigurarea unor servicii de sanatate de baza pentru romi este in continuare o problema in anumite state membre.
Discriminare: prin actiunea Comisiei s-a asigurat faptul ca in toate statele membre exista un cadru juridic solid pentru combaterea discriminarii, insa tarile trebuie sa isi intensifice eforturile pentru a aplica si a asigura respectarea legislatiei pe teren. Organismele nationale de promovare a egalitatii au un rol esential in acest sens. Slovacia a introdus masuri temporare de discriminare pozitiva in favoarea romilor.

Finantare: alocarea unor fonduri suficiente pentru integrarea romilor este, in continuare, problematica. Pentru prima data, 20 % din Fondul social european aflat la dispozitia statelor membre pentru programele acestora trebuie sa fie dedicate incluziunii sociale, fata de media actuala de 15 %. Pentru perioada de finantare de dupa 2020, Comisia va examina modalitati de a imbunatati si mai mult si de a face mai eficace sprijinul financiar destinat romilor, inclusiv, de exemplu, printr-o facilitate speciala.

Mai multe exemple pentru fiecare tara sunt disponibile in fisele nationale descriptive.

Sursa: Comisia Europeana