Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Se pregatesc pedepse mai aspre pentru fraudarea fondurilor europene!

Comisia pentru control bugetar (CONT) si Comisia pentru libertati civile (JURI), din cadrul Parlamentului European, au votat, ieri, 20 martie 2014, noi reguli pentru urmarirea si pedepsirea fraudei impotriva bugetului UE.

Membrii celor doua comisii au adus modificari la proiectul de directiva privind lupta anti-frauda, definind in mod clar infractiunile cu impact asupra bugetului UE pentru care statele membre ar trebui sa introduca sanctiuni penale: frauda, coruptia pasiva si activa, spalarea de bani sau licitarea frauduloasa in derularea procedurilor de achizitii.

Frauda impotriva bugetului comunitar include cazurile in care solicitantii furnizeaza informatii false in scopul obtinerii de finantare pentru agricultura sau dezvoltare regionala sau pe cele in care oficialii publici accepta bani in schimbul atribuirii unui contract de achizitii publice, cu incalcarea normelor privind achizitiile. Fraudele de acest gen costa bugetul UE aproximativ 600 milioane de euro in fiecare an.

Proiectul de directiva, astfel cum a fost el modificat, defineste in mod clar infractiunile impotriva bugetului UE. Aceasta nu acopera doar frauda ca atare, ci si alte infractiuni legate de frauda: coruptie pasiva si activa, delapidarea, spalarea de bani si obstructionarea procedurilor de achizitii publice.

Pedeapsa maxima pentru aceste infractiuni ar urma sa fie de cel putin 5 sau 10 ani de inchisoare, in functie de modul cum a fost savarsita infractiunea: individual sau in grup organizat .

Valoarea minima a prejudiciului de la care se va aplica pedeapsa cu inchisoarea va fi de 100.000 de euro pentru persoanele juridice, iar pentru persoanele fizice – 5.000 de euro, prag coborat de europarlamentari de la 10.000 de euro. Pentru prejudicii sub aceste praguri valorice, statele membre UE vor putea impune sanctiuni non-penale, cum ar fi amenzile. De asemenea, pentru persoanele juridice, sanctiunile vor putea include si excluderea temporara sau permanenta de la participarea la procedurile de achizitie.

Europarlamentarii au largit, cu aceasta ocazie, si definitia „intereselor financiare ale UE” pentru a cuprinde activele si pasivele, precum si activitatile de imprumut si de creditare.

In luna aprilie, actul normativ urmeaza sa fie supus la vot in prima lectura in Parlamentul European.

Maria-Alexandra Gavrilita
www.fonduri-structurale.ro

Sursa: Parlamentul European

Vizualizări: 220