Ești membru? Cont nou / Autentificare
Ştiri

Fraudarea fondurilor europene - Care sunt solutiile?

Fraudarea fondurilor europene a ajuns din nou in atentia mass-mediei, mediului de afaceri si autoritatilor responsabile de gestionarea fondurilor europene, cu prilejul conferintei „De ce ni se scurg printre degete banii de la UE?”, organizata ieri, 14 octombrie, de Societatea Academica din Romania (SAR) si Structural Consulting™ Group – www.fonduri-structurale.ro – www.proiecte-structurale.ro, cu sprijinul Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Evenimentul a marcat lansarea de catre SAR a unui policy brief avand ca teme principale vulnerabilitatea fondurilor europene si solutiile pentru eliminarea acestora. Documentul sintetizeaza rezultatele unei cercetari calitative, realizate de expertii SAR in perioada martie-iunie 2013, cu sprijinul Structural Consulting™ Group. Razvan Orasanu, director de cercetare in cadrul SAR, a tras un semnal de alarma asupra cresterii numarului de cazuri de frauda cu fonduri europene in perioada 2010-2012, subliniind necesitatea de a invata din greselile realizate pana in prezent in vederea imbunatatirii implementarii fondurilor europene in perioada 2014-2020. „Chiar acum, cand discutam despre cadrul de referinta pentru perioada 2014-2020, este absolut necesar sa discutam despre cum s-au fraudat fondurile, cine si in ce fel s-a procedat”, a declarat Razvan Orasanu.

Cine si cum fraudeaza?


Rezultatele cercetarii au indicat ca mediul privat este responsabil de peste 50% din fraudele cu fonduri europene, in timp ce aproape 30% din fraude sunt infaptuite de reprezentanti ai autoritatilor publice locale. Totodata, s-a constatat ca o parte a fondurilor au fost acordate dupa criterii politice, cea mai mare parte a contractelor de finantare cu autoritati publice locale fiind incheiate cu unitatile administrative afiliate partidelor aflate la guvernare.

Circa 45% din totalul fraudelor cu fonduri europene au vizat utilizarea de documente si declaratii false. Alte tactici de fraudare utilizate frecvent sunt falsul in inscrisuri (circa 20%), schimbarea destinatiei fondurilor (10%), respectiv inselaciunea si falsul intelectual (7-8%).

Monitorizare, eficientizare, simplificare – posibile solutii la reducerea cazurilor de frauda


Prezent la eveniment, Leonard Orban, fost comisar european si ministru al afacerilor europene, a subliniat necesitatea diferentierii intre cazurile de frauda si nereguli, acestea din urma fiind rezultatul unor erori produse fara intentie, uneori chiar la „sfatul” autoritatilor. „Sunt nenumarate adrese transmise de catre ANRMAP sau AM-uri prin care beneficiarii erau sfatuiti sa procedeze intr-o anumita maniera, dovedita ulterior gresita”, a subliniat fostul ministru.

Dan Barna, partener executiv Structural Consulting™ Group - www.fonduri-structurale.ro-www.proiecte-structurale.ro, a subliniat ca o mare parte din fraudele cu fonduri europene ar fi putut fi evitate in conditiile unei mai bune monitorizari a implementarii proiectelor. „Fraudele exista peste tot in Europa, ceea ce difera este modul in care statele se pozitioneaza fata de frauda. Monitorizarea este un instrument care, daca functioneaza, reduce nu numai neregulile datorate greselilor, ci si intentia de fraudare. Sistemul de monitorizare poate sa faca, intr-adevar, diferenta”, a adaugat Dan Barna. Totodata, reprezentantul Structural Consulting™ Group considera ca numarul cazurilor de frauda poate fi redus fie prin externalizarea activitatii autoritatilor responsabile de gestiunea fondurilor structurale, fie printr-o mai buna pregatire a functionarilor angajati in aceste autoritati.

O propunere similara a fost enuntata si de actualul ministru al fondurilor europene, Eugen Teodorovici, care a reclamat necesitatea excluderii din sistem a persoanelor si structurilor fara performante. „Orice persoana sau structura care nu isi justifica prezenta in sistem nu are ce sa caute, creeaza costuri suplimentare, intarzieri si astfel de situatii”, a declarat Teodorovici. Nu in ultimul rand, ministrul fondurilor europene a precizat ca, in prezent, se lucreaza la simplificarea legislatiei privind achizitiile publice, astfel incat beneficiarii din mediul privat sa nu se mai confrunte cu „restrictii suplimentare si nejustificate”, cum sunt cele impuse de ordinul 1050/2012 emis de Ministerul Fondurilor Europene. Potrivit ministrului, simplificarea presupune ca procedurile interne de achizitie sa nu mai fie verificate de Autoritatea de Management, beneficiarul avand doar obligatia anuntarii pe site-ul MFE a intentiei de achizitie. Intrucat achizitia presupune si asigurarea unei co-finantari din partea beneficiarului, acesta va fi vadit interesat sa aleaga cea mai buna varianta pentru companie si, prin urmare, mai putin interesat sa schimbe destinatia fondurilor si implicit sa fraudeze.

Descarca
Raportul (en)
Descarca Rezumatul raportului (ro)

Anamaria Ravar
www.fonduri-structurale.ro

Vizualizări: 174