Koos Richelle, director DG EMPL despre gestiunea fondurilor UE in Romania: „Trebuie sa simplificati regulile de decontare si de achizitie si sa verificati doar daca banii cheltuiti au dat rezultate”

Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, s-a intalnit luni, 30 septembrie, la sediul MDRAP, cu Koos Richelle, director general al Directiei Generale (DG) pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Incluziune din cadrul Comisiei Europene.

Una dintre temele de discutie a vizat prioritatile Guvernului roman in domeniul reformei administratiei publice: regionalizarea si descentralizarea, stabilirea competentelor regiunilor, reforma finantelor publice, consolidarea capacitatii administratiei publice, simplificarea procedurilor administrative si dezvoltarea cadrului strategic pentru Programarea bugetara 2014-2020 in domeniul administratiei publice.

„Am pregatit proiectul regionalizarii si descentralizarii, pe care vrem sa-l realizam, si avem in lucru codificarea legilor si descentralizarea financiara. Am lucrat in stransa legatura cu autoritatile locale, ca sa avem o buna capacitate administrativa, si, multumita acestui fapt, ca si experientei de lucru cu POR, comunicarea este foarte buna. Problemele apar in relatia cu institutiile centrale, cu ministerele – dar am avut de curand o discutie despre PODCA si asteptam de la fiecare minister, in urmatoarele doua saptamani, un calendar cu termene precise”, a mentionat viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

Referitor la managementul fondurilor europene, Liviu Dragnea a vorbit despre progresele inregistrate, mentionand ca, “in acest moment, MDRAP are cea mai mare rata de absorbtie a fondurilor alocate (plati facute de Comisia Europeana): peste 40% pentru POR si 30% pentru PODCA. Masurile de deblocare a POR si de evitare a intreruperii platilor pentru PODCA, utilizarea fondurilor din privatizare pentru rambursari in proiectele europene, introducerea cererii de plata, prin care beneficiarul primeste banii inainte de a face plata catre furnizori, preluarea de catre Guvern a corectiilor financiare neimputabile beneficiarilor – toate acestea au dat roade”, a subliniat viceprim-ministrul.

A fost discutata si structura institutionala a viitoarelor programe operationale si modul in care vor fi administrate de cele trei ministere cu atributii in aceasta privinta: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Directorul general Koos Richelle a tinut sa sublinieze nevoia de a asigura simultan un nivel cat mai mare de utilizare a fondurilor alocate pana in 2013-2015 si o buna pregatire pentru urmatoarea perioada: “Suntem sub presiunea timpului: trebuie sa incheiem perioada de programare 2007-2013 si, in acelasi timp, sa finalizam negocierile pentru urmatorul exercitiu financiar 2014-2020. Sper ca veti folosi banii repede si bine, pana in 2015.  Stiu ca ati cheltuit mult in ultimii ani si suntem gata sa va ajutam sa grabiti procedurile, ca sa puteti absorbi cat mai multe fonduri.Trebuie sa simplificati regulile de decontare si de achizitie si sa verificati doar daca banii cheltuiti au dat rezultate. Pentru noua perioada de programare am elaborat un set de reguli care sa simplifice controlul - as vrea sa va rog sa le consultati si sa ne transmiteti observatiile dumneavoastra.”

Modalitatile de asigurare a complementaritatii intre instrumente si programe in perioada 2014-2020 au fost, de asemenea, dezbatute: “In acest moment, dupa cum stiti, negocierile se poarta pentru ca minimum 25% din fondurile disponibile in urmatoarea perioada sa fie alocate Fondului Social European, pentru combaterea somajului si a saraciei si integrarea sociala a categoriilor defavorizate. In acelasi timp, insa, masurile de intarire a coeziunii sociale trebuie integrate intr-o strategie generala de dezvoltare teritoriala”, a precizat directorul general Koos Richelle. Dimensiunea teritoriala si abordarea integrata sunt elementele-cheie dupa care se orienteaza si propunerile Romaniei: “Vrem sa folosim Instrumentul Investitii Teritoriale Integrate (ITI) pentru Delta Dunarii si zonele urbane functionale si Instrumentul Dezvoltare Locala sub Raspunderea Comunitatii (CLLD) pentru promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei, prin regenerarea comunitatilor defavorizate din mediul urban”, a confirmat viceprim-ministrul Liviu Dragnea. “Multi mi-au spus ca va fi greu sa schimbam mecanismul de finantare, sa cream o alta abordare, dar eu cred ca un bun management si o buna comunicare ne vor ajuta sa cream acest nou mecanism, cu o abordare complementara.”

Integrarea populatiei defavorizate, incluzand comunitatile de etnie roma, a constituit un punct important pe agenda discutiilor. MDRAP participa la implementarea Strategiei Nationale de incluziune a romilor 2012-2020 si finanteaza proiecte sociale si educationale (prin POR) si programe de lucrari publice de infrastructura (de la bugetul national) care urmaresc acest obiectiv. “Vom multiplica proiectul de educatie alternativa de la Scoala nr.136 din cartierul Ferentari in alte 7 orase. Tot in Ferentari vom dezvolta, incepand din 2014, un proiect de regenerare urbana integrata si de salubrizare. In satul Hadareni am prevazut construirea unor locuinte pentru romi, a unui centru medical si a unui obiectiv economic. In parteneriat cu PNUD, am alocat 11 milioane de euro pentru realizarea a 9 proiecte-pilot adresate comunitatilor defavorizate, inclusiv romi, in Cluj-Napoca, Galati si Braila”, a precizat viceprim-ministrul Dragnea.

Dupa Koos Richelle, o solutie pentru gestionarea proiectelor de integrare sociala ar putea fi finantarea parteneriatelor intre autoritatile locale - care ar putea concepe aceste proiecte, in functie de nevoile locale – si ONG-uri, care si-ar putea asuma componenta de advocacy si implementarea: “Integrarea romilor este o problema pan-europeana. Adevarat, romii nu sunt doar romani, de aceea tarile unde sunt cei mai raspanditi – Romania, impreuna cu Bulgaria, Ungaria, Slovacia si Polonia – trebuie sa lucreze impreuna ca sa gaseasca solutii. Legile europene sunt aceleasi pentru toata lumea. Nu putem admite turismul social al unor cetateni europeni, pe banii altor state europene, pentru care nu au muncit niciodata. Avem mare nevoie de proiecte concrete, care sa fie bine gandite, sa fie gestionate cu eficienta si sa aduca rezultate vizibile.”

Exprimandu-si acordul, viceprim-ministrul Liviu Dragnea a dorit sa sublinieze preocuparea de durata si necesitatea unei abordari echitabile: “In general, s-au facut foarte multe proiecte pentru romi, insa nu au fost foarte bine comunicate si de aceea parerea multora este ca nu s-a facut nimic. Problema romilor nu este simpla si nu e doar a noastra. In acelasi timp, in Romania avem foarte multi oameni care au aceleasi probleme – de aceea nu cred ca putem face proiecte doar pentru romi; trebuie sa le gandim in asa fel incat de ele sa beneficieze toti cei care au aceleasi nevoi”.

Sursa: MDRAP