Este Romania condamnata la stagnare? Fondurile europene – o solutie pentru relansarea economica?

Cum relansam Romania? Cine schimba Romania? Acestea sunt doar cateva din intrebarile lansate joi, 14 martie, la masa rotunda organizata la Bucuresti de Societatea Academica Romana (SAR) si Reprezentanta Comisiei Europene in Romania.

Evenimentul, prilejuit de lansarea Raportului de Analiza si Prognoza al SAR pe anul 2013, a adus la masa discutiilor reprezentanti ai mediului politic, academic, de afaceri si societatii civile in speranta gasirii unor solutii la principalele probleme economice si sociale cu care Romania se confrunta in prezent.

Conform Raportului prezentat de SAR, este putin probabil ca anul 2013 sa aduca o relansare economica, prognoza fiind una de stagnare. „Avem un numar de lucruri la care nu stam bine si cata vreme nu le indreptam nu putem decat sa prognozam ca situatia nu va fi semnificativ mai buna”, a declarat Alina Mungiu-Pippidi, presedinte al SAR. In opinia expertilor SAR, aceste lucruri – risipa fondurilor publice, favoritismul guvernamental fata de firme, coruptia, timpul necesar platii taxelor, timpul necesar pentru importuri si exporturi - determina doua treimi sau mai mult din performanta economica a Romaniei.

Exista insa solutii concrete pentru rezolvarea acestor probleme?

Fondurile europene si FMI, un „panaceu universal”

In ultimii ani, fondurile europene si acordurile cu FMI au fost avansate frecvent ca surse de crestere economica. De altfel, absorbtia fondurilor europene ramane printre cele mai importante deziderate ale mediului politic. „Atragerea de fonduri europene, parteneriatul public-privat si cresterea calitatii cheltuielilor publice sunt principalii factori de crestere economica”, a declarat Gheorghe Ialomitianu, fost ministru al finantelor, prezent la eveniment. Aceeasi pozitie este impartasita si de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, in opinia caruia absorbtia fondurilor europene reprezinta, alaturi de reformele structurale, principalele „motoare” ale cresterii economice.

Analizele realizate de SAR arata insa ca fondurile structurale si coeziune nu s-au dovedit eficace in lipsa unor reforme structurale profunde. Totodata, in pofida conditiilor impuse de FMI in acordurile de finantare, acestea au fost rareori respectate, posibilitatea de a contracta imprumuturi externe demotivand autoritatile sa ia reformele necesare pentru o crestere economica durabila.

Imposibilitatea de a respecta angajamentele asumate a adus Romaniei si o problema de reputatie si credibilitate in relatia cu finantatorii externi. „Reputatia proasta inseamna bani mai putini”, a declarat Mircea Geoana, fost ministru de externe si presedinte al Senatului. De altfel, imaginea in Europa este, in opinia lui Leonard Orban, principalul motiv pentru care Romania este adeseori discriminata de partenerii europeni in raport cu alte state membre. „Acesta este motivul pentru care in relatia cu noi ei sunt mult mai exigenti decat in relatia, de exemplu, cu Polonia. Si ceea ce lor li se accepta noua nu ni se accepta. De ce? Pentru ca acea incredere care a existat la inceput nu mai exista si pana sa o recladim va trece foarte mult timp"
Prin urmare, relansarea Romaniei depinde exclusiv de noi, dupa cum concluzioneaza si raportul SAR. Eficacitatea absorbtiei fondurilor europene, dezvoltarea capacitatii administrative, eficienta cheltuielilor publice si respectarea angajamentelor macroeconomice sunt, in definitiv, elemente ce tin de buna guvernare interna. „Atat timp cat atat de multe lucruri care determina cresterea economica sunt birocratice, este usor pentru un guvern sa faca ceva, sa adopte masuri de guvernare cu efect imediat”, a adaugat Alina Mungiu-Pippidi.

Anamaria Ravar,
www.fonduri-structurale.ro