Corectiile financiare impuse statului roman pe POSDRU vor fi recuperate din proiectele cu probleme

Joi, 8 noiembrie, situatia actuala a programelor operationale din Romania a ajuns din nou in atentia mediului politic, mediului de afaceri si societatii civile, cu ocazia organizarii de catre Centrul Roman de Politici Europene a unei sesiuni de lucru cu tema „Romania si negocierile pentru viitorul buget UE (2014-2020): Impactul fondurilor structurale asupra bugetului national – in actuala si viitoarea perioada de programare”.

Prezent la eveniment, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a anuntat ca valoarea totala a corectiilor financiare propuse de catre CE pentru POS Transport, POS Mediu, POSCCE, POR si POSDRU este de aproximativ 800 de milioane de euro. Pana la momentul actual, statul roman a acceptat sa plateasca circa 200 de milioane de euro, reprezentand corectiile financiare aferente POSDRU.

In pofida impunerii acestor corectii, Leonard Orban a apreciat ca Romania va ramane beneficiar net al fondurilor UE, valoarea totala a platilor efectuate pana in prezent de Comisie pentru proiectele finantate din fondurile structurale si de coeziune in Romania ridicandu-se la circa 2 miliarde de euro.

Raspunzand unei intrebari a reprezentantului www.fonduri-structurale.ro privind modalitatea prin care corectia de 200 mil € acceptata de statul roman pentru POSDRU va influenta direct beneficiarii, ministrul Orban a precizat ca acestea vor fi ulterior recuperate de statul roman de la acei beneficiari care implementeaza proiecte in cadrul carora au fost constatate nereguli fie in ceea ce priveste organizarea si derularea procedurilor de achizitii publice, fie ca efect al aplicarii instructiunii 62 in urma careia se vor evidentia persoane ale caror pontaje depasesc un timp de munca posibil.

In acest sens, statul va contracta, prin licitatie publica din asistenta tehnica, o companie privata care va verifica toate proiectele finantate, atat cele finalizate, cat si cele aflate in implementare din cele 5 programe operationale pentru care Comisia a propus corectii financiare.

Controlul va avea natura unui audit tehnic si financiar vizand atat atingerea obiectivelor si indeplinirea indicatorilor, cat si realismul si existenta rezultatelor intermediare (livrabile) care sa justifice realismul pontajelor raportate. Astfel, „proiectele corecte, care s-au facut bine treaba, nu vor avea nici o problema, iar cele cu nereguli vor plati”, a precizat domnul ministru Orban.

Putem anticipa inca din acest moment ca licitatia de asistenta tehnica prin care se va selecta acest necesar „controlor de moralitate si corectitudine” va fi in mod neindoielnic una dintre cele mai sensibile organizate pana in prezent, de performanta acestuia depinzand practic credibilitatea intregului demers. In actuala atmosfera tensionata, o posibila vanatoare de vrajitoare nu ar aduce, in fapt, beneficii nimanui, sita prin care se va cerne „corectitudinea” trebuind sa aiba ochiurile foarte clare.

Dan Barna,
Anamaria Ravar,
www.fonduri-structurale.ro