Ești membru? Cont nou / Autentificare
Blog

Am lansat un nou hit: Beneficiar’s dream – Imperfect… sau cum minus cu minus fac PLUS, RSU Plus

* E un post de blog despre finanțarea POCU, România Start-Up Plus 3.7

Ai așteptat peste un an evaluarea cererilor de finanțare și semnarea contractului de finanțare, ai început să revezi planul de management al riscurilor pentru că știi din experiență cât de important e să actualizezi planul acesta, ți-ai făcut o listă de întrebări pe care să o adresezi finanțatorului care să clarifice lucrurile de la început și să știi clar care sunt condițiile în care trebuie să îți implementezi proiectului.

Dar stai… că parcă ți-ai mai pus parte din întrebările astea la un moment dat. Da, ți le-ai mai pus, în momentul în care a apărut pentru prima dată în consultare ghidul solicitantului și, conștiincios, cu creionul în mână, ai buchisit toate documentele ghidului să trimiți 35 de pagini de observații care să îmbunătățească Ghidul Solicitantului. Nu zice nimeni că tu ești deținătorul adevărului absolut și că ce ai gândit tu e cel mai bine pentru linia de finanțare. Dar, spre deosebire de alte Programe Operaționale, nu ai primit vreodată vreun răspuns la observațiile transmise – dacă s-au preluat, dacă nu s-au preluat, de ce nu se preiau. A venit a doua publicare a ghidului și ai constatat cu o ușoară ușurare că au dispărut niște prevederi, dar că unele lucruri sunt în continuare neclare. Ai mai îndrăznit în întâlniri publice cu autoritățile să întrebi de ce nu s-au tranșat niște lucruri în Ghidul Solicitantului care ar putea crea confuzii în implementare – ți s-a răspuns că pe POCU abordarea este schimbată față de POSDRU și că interpretările ghidului vor fi tot timpul în favoarea bunului simț. Nu te născuseși cu o zi înainte de discuțiile astea, normal că ai rămas perplex la un astfel de răspuns și nu ai avut cum să crezi asta, dar hey, viața merge mai departe indiferent de răspunsurile parcă rupte din basme pe care le primești uneori.

Epopeea prefinanțării

Ne întoarcem în prezent, ești la începutul implementării unui proiect de 36 de luni, cu responsabilități mari în calitate de administrator al unei scheme de grant în cadrul căreia trebuie să sprijini înființarea și dezvoltarea a peste 30 de afaceri noi. Studiezi toate documentele contractului și legislația aplicabilă astfel încât să ceri prima tranșă a prefinanțării. Găsești, cu stupoare, prevederi contradictorii:

  •  Contractul de finanțare (la fel și manualul beneficiarului și normele de implementare ale OUG 40/2015) prevede că trebuie să depui cererea de rambursare aferentă prefinanțării „care să cuprindă toate cheltuieli (sic) efectuate în valoarea totală a prefinanțării acordate în termen de maximum 60 de zile calendaristice” de când AM a virat prefinanțarea
  • OUG 40/2015 modificată în decembrie 2017 menționează că beneficiarul „are obligaţia depunerii unei cereri de rambursare care să cuprindă cheltuielile efectuate din tranşa de prefinanţare acordată, în cuantum de minimum 50% din valoarea acesteia, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care autoritatea de management a virat tranşa de prefinanţare în contul beneficiarului”

Adică chestii complet diferite. Să zicem că manualul beneficiarului e greu de actualizat, dar contractul de finanțare semnat în ianuarie 2018?! să conțină alte prevederi decât OUG actualizată încă din septembrie 2017?!?!? Cum poate fi asta admisibil? Cum să îți faci cash-flow și grafic al cererilor corect? Întrebi OIR – ți se răspunde verbal, bineînțeles, că trebuie să iei considerare termenul din OUG (90 de zile, 50% din valoare prefinanțare). Firesc, întrebi: „Păi… și contractul de ce nu e actualizat?”. Primești răspuns „E o procedură mai complicată.”. Serios?!!? Asta o să-i spunem Autorității de Audit când o să ne întrebe de ce nu am respectat contractul?

Cum faci achizițiile

Tu, beneficiar privat, implementezi proiectul în parteneriat cu autorități contractante. O logică a legiuitorului spune că pe proiectele în care ești în acest parteneriat te transformi și tu în autoritate contractantă, deci respecți prevederile Legii 98/2016. Întâmplător ai servicii de cazare și masă care depășesc un anumit prag care se încadrează la categoria serviciilor sociale și altor servicii specifice din lege pentru care ar trebui să aplici procedura proprie în conformitate cu prevederile articolului 68, aln (2), lit b) din Legea 98/2016. Dar norme pentru această „procedură proprie” canci. Procedura proprie e de fapt procedura competitivă ca în Ordinul MFE nr. 1.284/2016?

OIR îți răspunde că răspunsurile lor sunt orientative și că nu sunt o interpretare generală a legii. Adică tot singur trebuie să te descurci. Îți zici să angajezi un super consilier juridic al cărui onorariu să fie decontat de la cheltuielile indirecte. Ai în medie 2400 lei/lună bugetul total pe administrative pe un proiect din care să decontezi toate activitățile de informare/publicitate, responsabil financiar, contabilitate, asistent, consilier juridic, comisioane bancare, materiale consumabile(tot ce înseamnă arhivarea proiectului, print-uri etc.), procent corespunzător din chiria și utilitățile sediului, medicina muncii pentru angajații pe proiect. Dap, clar ai bani pentru toate. Te lăfăi chiar.

Grupul țintă și activitățile proiectului

Când ai verificat la începutul proiectului din nou toate obligațiile pe care le ai, ți-ai adus aminte că Schema de minimis aprobată pe acest apel de proiecte prevede la articolul 12 că „Data limită de semnare a contractelor de subvenție cu beneficiarii ajutorului de minimis este 31.12.2018”. Chestie care poate era posibilă la momentul noiembrie 2016 când ai depus proiectul, dacă semnai contractul de finanțare undeva în primul semestru a lui 2017. Cum evaluarea a durat un an și contractarea încă câteva luni (ai contractul semnat în ianuarie 2018), normal că nu mai ai cum să reușești să faci toate activitățile care conduc la semnarea contractelor de subvenție până pe 31 decembrie anul acesta. Și asta în condițiile în care însuși ghidul solicitantului îți permitea să prevezi o perioadă de 12 luni de la data semnării contractului de finanțarea pentru Etapa I a proiectului – Formare antreprenorială. Abia în următoarea etapă de maximum 18 luni (Etapa II – Implementarea planurilor de afaceri finanțate din fonduri FSE) semnezi contractele de subvenție cu grupul țintă. Semnalezi acest aspect prin Helpdesk, primești perplex răspunsul că ești obligat să semnezi contractele de subvenție până la 31 decembrie 2018. Pe bune? Later edit: Deși helpdesk-ul zice că trebuie să semnăm contractele de subvenție până la 31 decembrie 2018, un ordin al Ministrului delegat pentru fonduri europene care a intrat în vigoare pe 27 decembrie 2017, a eliminat această obligație. 

Mai ai 20 de întrebări legate de grupul țintă eligibil (sunt persoanele în concediu de creștere a copilului grup țintă eligibil  – persoane inactive?, dacă cineva are 50% acțiuni într-o întreprindere – este considerat acționar majoritar? etc. etc.) dar nu îți mai vine să le adresezi nimănui, pentru că de acum te-ai convins că trebuie să te descurci singur și să speri că bunul simț de care se vorbea la lansarea acestui apel chiar există pe undeva.

***

Între timp ai fost anunțat că un nou proiect al tău a fost admis la finanțare, în care va trebui să furnizezi cursuri de Managementul Resurselor Umane. Te duci conștiincios la ANC să îți reautorizeze cursul pentru care ai fost autorizat până acum un an, ca să fii pregătit când vei semna contractul de finanțare. Constați că furnizorii de formare profesională din nou nu mai pot fi autorizați să furnizeze cursuri pentru care condițiile de acces sunt studiile superioare – o problemă rezolvată printr-o OUG în decembrie 2016 s-a întors pentru că niște alte chestii din OUG respectivă au fost declarate neconstituționale. Ți se spune să aștepți.

Nu știu exact ce să mai aștepți, ți se vorbește de simplificare de ani de zile, dar parcă lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și beneficiarii sunt din ce în ce mai singuri în fața tăvălugului absurdului. Sincer, nu știu în ce alt domeniu se lucrează în halul acesta de haotic, apucat, „om vedea ce o mai fi” și cu o lipsă de respect față de stakeholderi în general. Poate la autostrăzile alea.

Raluca Prelucă,

www.fonduri-structurale.ro

10 thoughts on “Am lansat un nou hit: Beneficiar’s dream – Imperfect… sau cum minus cu minus fac PLUS, RSU Plus

  1. Va felict pentru activitatea dumneavoastra si va transmit de la Targu Mures toate cele bune si mult succes in toate.
    Cu deosebita consideratie,
    Ec.dr.Ioan Moldovan

  2. Subscriu la cele prezentate si imi manifest dorinta de a sustine orice demers in luarea de pozitie in raport de orice neclaritate prezenta in procedurile, normele, actele normativ, etc. legate de fondurile nerambursabile in general.

    Cu stima

  3. Felicitări pentru articol. Din păcate anomaliile ghidurilor (reglementărilor, contractelor de finanțare) nu sunt doar pe POCU. Iar dacă cineva crede că e vorba de incompetența celor care fac reglementările în aceste documente, se înșeală. Toate aceste inadvertențe sunt făcute intenționat cu scopul de a retrage finanțări când bugetul de stat nu e capabil să le acorde. Simplificări ale ghidurilor sau dorința de creștere a gradului de absorbție a fondurilor europene sunt de fapt (praf în ochii proștilor) lozinci politicianiste prin care candidații la funcții publice doresc să prindă mai multe voturi.

  4. Regula bunului simt? Ha ha ha, ha ha ha. Cd gluma buna…nu ma pot opri din ras…ha ha ha. Un ras isteric, cum schizoid a devenit tot procesul hiperbirocratic de implementare. Esti obligat sa pierzi din vedere fondul din pricina formei. Cand autoritatile nu-si asuma niciun punct de vedere transant si clar in chestiuni “de bun simt” a invoca regula bunului simt in implementare este sinucidere directa…

  5. Din pacate in Romania este la fel in orice domeniu. Dupa 2 ani de participari le dezbateri publice, lucrat din timpul personal la set de propuneri si observatii documentate / justificate, am primit doar ignorare totala. Documentele legislative s-au aprobat tot in versiunile proaste, inutile pentru dezvoltare si implementare de proiecte in zona privata. In documentele legislative apare modul de organizare al unei institutii publice si in avantajul a 5-10 persoane cu interes direct in domeniu sau pur si simplu pentru ca aceste persoane sa isi pastreze o pozitie de autoritate.
    Ce pot spune, ne-am pierdut investitorii straini si am stopat 3-5 proiecte iar acum ne gandim sa inchidem activitatea.
    Am constatat aceasta atitudine si in alte domenii. Ceea ce institutiile care ar trebui sa ne sprijine e doar ‘hai sa ne taiem craca de sub picioare’ si nici macar nu realizeaza ce lucruri grave (nu) fac pe termen lung.

  6. Absolut exact! Ce facem, insa.? Sustin ideea unui demers comun al beneficiarilor prin care sa se solicite rezolvarea tuturor neconcordantelor si in special sa semnaleze faptul ca legislatia, asa cum e ea, acolo unde lucrurile sunt clar stabilite, ar trebui respectata/ aplicata in primul rand de organismele de implementare , care nu se sfiesc sa o “imbunatateasca” cu “recomandari “ pproprii care depasesc cadrul legal, dupa bunul plac (spre ex. cea de achizitii)

  7. Buna ziua.
    Eu doresc sa-mi prezint identitatea: Mihai Rusu,inginer de instalatii industriale si manager cu responsabilitati de punere in functiune la mai multe proiecte de investitii (productie sau prestari servicii) in care au fost folosite si fonduri europene (din 2010 pana in prezent). Am constatat si eu si m-am confruntat cu aceleasi probleme relatate in textul luarii de pozitie in blogul gazduit de catre ” fonduri structurale.ro”; ba chiar am avut si relationari litigioase cu Autoritati de Management implicate in derularea proiecteleor (Ministerul Agricuturii si Dezvoltarii Rurale, Minsterul Dezvoltarii Regionale,etc. De la aceste autoritati nu am primit niciodata raspuynsuri clare, angajand responsabilitatea de rezultat a semnatarilor (de regula secretari de stat semnand in locul ministrilor,catre care adresasem petitiile respective).
    Raman convins ca demersurile publicului ( fie cu pancarde in piata fie cu actiuni punctuale,inclusiv in justitie) contribuie foarte putin la progresul domeniului in discutie.Mult mai eficiente ar fi initiativele specialistilor din structura ministerelor de resort,sprijinite de mediul profesional din afara ministerelor in cadrul unor “mape de parcurs” dedicate fiecarei probleme (cum ar fi si cea semnalata pe blog). Numai ca specialistii din structura ministerelor devin brusc extrem de oportunisti cand acced la pargia de conducere.
    Sa luam cazul d-lui Dan Barna,un specialist,ajuns secretar de stat la MFE.Normal ar fi fost sa aflam ca dumnealui a initiat (de la numire pana la demitere) macar 100 de “mape de parcurs” in care noi,cei din mediul profesional,sa fim invitati sa ne implicam cu propuneri legislative sau cu participari la impunatatirea normelor de aplicare a unor acte normative. Nu a fost sa fie,am aflat ca a luat de cateva ori atitudine si a afacut interventii in cadrul unor dezbateri.Este total neeficient si penibil de putin pentru o persoana cu pregatire si cu experienta in domeniu cum este dl. Dan Barna.Si asa mai departe (dl. Ghinea,d-na Raducu,dl. Ciolos,s.am.d) .
    Ce este de facut? Eu cred ca atat timp cat oameni cu experienta si pregatire in domeniu nu se implica dar tin locul ocupat,acestia fac jocul reactiunii si blocheaza reforma.In fapt ei mimeaza aparenta de profesionalism aplicat,traind “bine merci” din renta reputatiei de practicieni pe care au acumulat-o pana la un anumit moment. De cele mai multe ori vin la conferinte si vorbesc din amintiri (poate chiar amintiri recente,care creaza impresia ca sunt… documentati).E usor pentru cineva care are de vorbit o jumatate de ora,o ora chiar,sa improvizeze,mai ales ca interlocutorii n-au interesul sa intervina si sa puna lucrurile la punct.
    Poporul roman este adeptul culturii relationale piramidale : nevoia de lider,de indrumator,de stapan. Are incredere maxima in institutiile statului si in cuvantul scris. Ori aceste doua parghii le-au acaparat persoane cu metalitati si conduite de felul celor descrise. Partea paguboasa rezida in aceea ca eu ca profesionaist si ca cetatean daca nu gasesc receptivitate la lider,nu mai pierd vremea cu proteste in strada sau propuneri la ministri.Imi rezolv nevoile cu alte mijloace (pile,spaga,manevre oculte,samd).Iar daca persoanele din mediul profesional (care oriunde in lume sunt baza dezvoltarii si progresului) devin ostile,atunci Romania pierde cea mai importanta componenta a sustenabilitatii si vorbim degeaba.
    In concluzie: poate cineva sa-mi propuna o lista cu oameni de stat (ministri,secretari de stat) cu care putem constitui “mape de parcurs” cu fiecare problema semnalata? As dori sa incepem chiar cu problema semnalata pe acest blog. S a fie mapa nr. 1.
    Altminteri,eu nu mai pierd vremea cu retorica de “doi bani”.Cu respect,Mihai Rusu

  8. Este adevarat tot ce spuneti voi aici. Dar a fost un moment unic in istoria fondurilor europene din Romania cand a existat sansa sa se schimbe totul in bine: 2016, guvernul tehnocrat. Personal mi-am pus mari sperante in acel guvern si acele schimbari. Nu stiu nici azi de ce nu s-a intamplat nimic. Poate ii intrebati voi pe bunii vostri prieteni Ghinea si Barna, ministru si, respectiv, secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene in Guvernul Ciolos, de ce nu s-a schimbat nimic. Ce a facut acel guvern, acea conducere a MFE? In afara de faptul ca a fost o rampa de lansare politica a lor si a altora, noi ceilalti cu ce ne-am ales? N-am avut asteptari de la niciun guvern politic, nu am nici de la actualul, deci nu ma mai revolt, ca e inutil. Dar de la Guvernul Ciolos am avut asteptari si sunt revoltata si acum de inertia si incompetenta lui pt ca am ratat unica sansa a unor schimbari reale in toate, nu doar in domeniul fondurilor europene. Iar daca veti spune ca nu au fost lasati sa faca nimic, ca inertia din ministere nu le-a permis sa schimbe ceva, atunci va intreb: De ce au ales sa ramana acolo un an de zile, asteptand sa treaca luna si sa-si ia un salariu nemeritat, nemuncit, platit din banii nostri? De ce nu au iesit intr-o conferinta de presa sa spuna totul deschis, sa arate cu degetul, sa faca scandal, sa ceara sprijinul opiniei publice si al presei, intr-un cuvant, SA FACA CEVA? Poate pentru ca au preferat un compromis politic care sa le aduca niste locuri in Parlament? In interesul cui? Al nostru in niciun caz! USR e o crunta dezamagire si in Parlament, ca si Guvernul Ciolos. Concluzia mea e ca singura data cand USR-ul a reusit sa fie eficient si ferm pe pozitie, a fost cand si-a dat la o parte liderul, pe Nicusor Dan, adica omul care i-a inventat ca politicieni. Asta spune multe despre caracterul lor si nu exista nicio scuza pentru asa ceva. Eu nu vad nicio diferenta intre USR-ul cu Nicusor Dan si USR-ul fara Nicusor Dan, deci cui i-a folosit acel act de schimbare a liderului? E acelasi USR jalnic. Asadar, dragi prieteni, va impartasesc punctul de vedere, dar voi sunteti ultimii care ar avea dreptul sa se planga. Ati intarziat cam 2 ani; trebuia sa va plangeti in 2016 si sa le cereti prietenilor vostri din guvern sa faca ceva atunci cand au avut puterea sa schimbe chiar ei. Acum e prea tarziu, caci asteptati schimbari de la cine nu trebuie.

  9. (1) Ghidul pentru România Start-Up Plus 3.7 a fost aprobat de domnul ministru Cristian Ghinea pe 9 septembrie 2016, iar apelul s-a inchis pe 16 noiembrie 2016. Documentul a fost avizat de domnul secretar de stat Dan Barna, dupa ce a fost verificat si avizat de consilierii domniilor dansilor, inclusiv experti din zona ONG ba chiar fosti angajati ai firmei Structural Consulting. (2) Legea achizitiilor e din 2016, ordinul MFE e tot din 2016. (3) Contractul de finantare este anexa la Orientarile Generale din 2016, document ulterior amendat inclusiv pe baza semnaturilor celor 2 distinsi demnitari pomeniti anterior. (4) OUG 40/2015 nu putea fi imbunatatit in 2016? Deci, nu va suparati, la momentul providential ati avut painea si cutitul , iar acum dati vina pe “autoritati”?

Leave a Reply to Stefan Anbrus Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *