Îmbunatatirea finantelor publice în Uniunea Europeana a avut loc pe fundalul unui boom economic prelungit, ce a generat venituri fiscale suplimentare importante

Îmbunătăţirea finanţelor publice în Uniunea Europeană a avut loc pe fundalul unui boom economic prelungit, ce a generat venituri fiscale suplimentare importante. O mare parte a acestor surse de finanţare publică nu au fost direcţionate spre consolidarea fiscală (reducerea deficitelor) ci spre cheltuieli suplimentare. În acelaşi timp, progresele înregistrate pe a doua componentă a finanţelor publice – datoria publică – sunt destul de modeste.

State membre ca Italia, Portugalia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia etc. se confruntă de ani de zile cu problema deficitului excesiv (EDP). În zona euro opt ţări au datorii publice peste pragul de 60% sau la niveluri foarte apropiate. Exemple notorii sunt Italia (104% ponderea datoriei în PIB în 2007), Grecia (94,5%), Belgia (84,9%). Dintre noile state membre Ungaria are o datorie ce depăşeşte pragul de 60% (66%), în timp ce România în anul 2007 a avut un nivel al datoriei de 12.95% din PIB.

În urma publicării prognozei economice de primăvară, patru ţări au ieşit din procedura de deficit excesiv dar au primit o serie de recomandări din partea Comisiei. Ungaria şi Polonia rămân în EDP, Marea Britanie va reintra în procedură începând cu luna iulie iar Franţa şi România au primit Recomandare Timpurie de Politică economică / financiară (EPA).

Perioada care urmează, se aşteaptă a fi una de creştere economică moderată şi reprezintă un adevărat test pentru voinţa statelor membre de a se conforma cerinţelor Pactului de stabilitate şi creştere.

În cazul României, recomandarea timpurie a Comisiei este o reiterare a recomandărilor prezentate atât în examinarea programului de convergenţă cât şi a programului naţional de reformă.

De menţionat că nu avem de-a face cu un avertisment (Early Warning Policy) sau o procedură de deficit excesiv (EDP).

Recomandarea timpurie, în cazul României, este în fapt o recunoaştere a reformelor structurale şi consolidarea macroeconomică la care România s-a angajat prin caledarul de aderare la zona euro. Comisia recomandă României să continue politica de reducere a cheltuielilor şi să profite de perioada de creştere economică susţinută în sensul accelerării procesul de ajustare către ţinta de deficit bugetar pe termen mediu (-0,9% din PIB in 2011).

“Surplusul bugetar de 0,2% din PIB înregistrat după primele patru luni ale anului demonstrează că Guvernul României îşi menţine angajamentul unei execuţii bugetare prudente pentru anul 2008, în ciuda calendarului electoral încărcat. Creşterea economică de pe primul trimestru (8,2%) şi creşterea încasărilor bugetare cu 46% ne dau încredere că veniturile fiscale programate vor fi realizate. România este singura ţară din UE pentru care Comisia a revizuit în sus prognoza de creştere economică pentru 2008. Ne aşteptăm însă ca performanţa economiei româneşti să fie chiar superioară prognozei Comisiei iar in baza noilor indicatori macroeconomici, deficitul Romaniei în 2009 va fi in jur de 2% din PIB”, a subliniat ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian

În ultimii patru ani deficitul bugetar al României s-a situat sub 3% din PIB. În 2005, deficitul a fost de 0,8% din PIB, în 2006 acesta s-a situat la 1,5% din PIB (modalitatea de calcul conform metodologiei româneşti), iar în 2007 a fost de 2,5% din PIB, conform metodologiei europene (2,3% din PIB conform metodologiei româneşti). Pentru anul 2008, în contextul crizei economice internaţionale, Guvernul României a adoptat o politică fiscală prudentă reducând ţinta de deficit de la 2,7% la 2,3% din PIB.

Sursa: MEF