IPP: Incapacitatea Romaniei de a pregati un Acord de Parteneriat competent necesita un nou mod de lucru

Institutul pentru Politici Publice (IPP) considera ca actualul Guvern a gresit tactic in maniera in care a purtat corespondente cu reprezentantii Comisiei Europene in privinta pregatirii unui Acord de Parteneriat. IPP considera ca au fost prezentate prea multe variante, insuficient de bine pregatite, avand capitole nearmonizate suficient pentru a arata o viziune coerenta asupra obiectivelor de dezvoltare ale Romaniei, la care urmau sa contribuie si fondurile europene.

UPDATE
Textul integral al comunicatului IPP poate fi consultat mai jos:

Recenta comunicare, extrem de critica, a Comisiei Europene, pe marginea primei variante oficiale a Acordului de Parteneriat asumata la sfarsitul anului trecut de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Fondurilor Europene, reclama un efort national general nu atat sub aspectul continutului (unde se vor face, probabil, ajustari si completari in sensul observatiilor Comisiei), cat mai ales al strategiei de comunicare si prezentare atat in fata publicului interesat din Romania cat si in fata Comisiei.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) apreciaza ca actualul Guvern a gresit tactic in maniera in care a purtat corespondente cu reprezentantii Comisiei, prezentandu-i acesteia prea multe variante, insuficient de bine pregatite, avand capitole nearmonizate suficient pentru a arata o viziune coerenta asupra obiectivelor de dezvoltare ale Romaniei la care urmau sa contribuie si fondurile europene, printre altele. Strategia trebuie schimbata fundamental in etapa urmatoare avand in vedere ca cea care va fi afectata pana la urma va fi Romania. Incapacitatea de a produce un document coerent, clar si care sa puncteze principalele prioritati de finantare in acord cu nevoile sectoriale care ar fi trebuit identificate pana la acest moment, de fiecare Minister in parte, va genera in lant efecte in pregatirea Programelor Operationale, unde ar trebui sa ne asteptam la aceleasi probleme de vreme ce nu am reusit sa sintetizam prioritatile importante pentru sectoarele – cheie (ex: sanatate, eficienta energetica, managementul deseurilor, infrastructura de transport etc.).

Criticam Guvernele din ultimii ani care au dus Romania in situatia de a fi perceputa ca incompetenta de catre Comisie, prin faptul ca au privit fondurile europene ca scop in sine si nu ca mijloc, alaturi de altele (fonduri nationale, alte imprumuturi si fonduri externe, etc.) care sa sprijine o viziune de dezvoltare coerent conturata (printr-o consultare nationala) de ministrii responsabili si ulterior negociata, in termeni de alocari financiare, de Ministerul Fondurilor Europene. Niciunul dintre ultimii doi ministri ai Romaniei care au gestionat portofoliul de dezvoltare nu a fost in stare sa provoace societatea romaneasca la discutii pentru conturarea unui asemenea document, desi aveau - prin pozitia ocupata in partidul din care faceau parte - toata sustinerea politica necesara.

Este regretabil ca semnalele societatii civile, cum au fost si criticile Institutului pentru Politici Publice in 2013 (vezi comunicate si rapoarte disponibile la: au fost ignorate si discreditate, fiind nevoie sa intervina Comisia sa ne spuna ceea ce era evident anume ca prin acest document “nevoile identificate descriu multe aspecte fara sa faca dovada unei viziuni strategice asupra nevoilor de dezvoltare si asigurare a consistentei interne intre capitole”. De aceea, cerem Guvernului sa isi concentreze eforturile pe recastigarea increderii in documentul mentionat, facand urmatorii pasi importanti:

• publicarea listei responsabililor din Ministere, dar si a firmelor de consultanta contractate, cu expertii nominalizati de acestea sau alti experti independenti care au contribuit la pregatirea, pana in prezent, a acestui document;
• prezentarea situatiei actuale de catre Primul Ministru in fata Parlamentului cu solutii pentru redresarea situatiei (la fel ca in octombrie 2013 cand s-a prezentat alaturi de Ministrul Fondurilor Europene pentru a explica continutul primului AP asumat de Guvern si trimis Comisiei);
• constituirea unei strategii de comunicare publica atat in tara, cat mai ales la Bruxelles care sa intareasca increderea Comisiei ca urmatoarea varianta este sustinuta de entitati competente si credibile din Romania, astfel incat sa reprezinte cu adevarat un document relevant pentru societatea noastra.