Ești membru? Cont nou / Autentificare
Blog

Impresionat de cei care exceleaza, necrutator cu cei care doar exerseaza. Zece (mii) de intamplari ciudate si-o minune…

Exercitiul nu este acel lucru pe care il faci CAND ajungi undeva. Ci acel lucru pe care il faci CA SA ajungi undeva, spre exemplu la EXCELENTA. Excelenta cere un nivel minim de exercitiu, de efort. Zece mii (10.000) de ore este minimul care garanteza excelenta in orice domeniu, conform neurologului Daniel Levittin. In cartea Exceptionalii, Malcom Gladwell aminteste despre un studiu facut de Kanders Ericsson de la Academy of Music din Berlin privind necesarul de 10.000 ore de exercitiu la vioara pentru a deveni admirabil in virtuozitate si excelenta in arcus. Beatlesii, inainte sa devina faimosi, au exersat ani de zile in cluburi de striptease din Hamburg, mult peste cele 10.000 ore necesare.

Suntem la final de exercitiu 2007-2013 si ne intrebam daca am atins excelenta… Socotim… 10.000 ore de exercitiu echivaleaza cu 5 ani de munca in proiecte europene (la un calcul simplu de 8 h/zi si 250 de zile lucratoare pe an). 10.000 ore de (spre exemplu) monitorizare reprezinta un mizilic pentru oamenii din OIR-uri care au monitorizat mii de proiecte. 10.000 ore de plati catre beneficiari s-au adunat intr-o clipita la final de 2015 pentru cei din AM-uri. Cei de la audit sigur au pontat peste 10.000 ore in verificari si controale consumandu-le uneori ingrijorator doar pe cateva proiecte sau in curtea finantatorului pentru a depista nereguli.  La cel putin 10.000 ore in scriere, implementare si asigurare a sustenabilitatii propriului proiect ajunge in mod clar un beneficiar. Daca ai avut 2 proiecte in derulare in perioada 2007-2013 automat ai devenit o statuie a excelentei. Dupa un ciclu financiar de 7 + 2 ani toti deopotriva – finantator, auditor, beneficiar – trebuie sa fi pus ceva excelenta in desaga nu doar griji, bunavointa si bujori in obrajori.

Am tot facut exercitii in acesti ani. Adica se presupune ca am invatat. Fiecare cate ceva, unii mai putin decat altii, intotdeauna unii despre ceilalti. Finantatorul a invatat ca exista beneficiari buni si rai, dedicati si superficiali, integri si corupti, naivi si banuitori. Finantatorul a mai invatat ca regulile cateodata nu se aplica tuturor si nici cu aceeasi unitate de masura si ca, la fel ca in viata, si in implementare descoperim cereri de rambursare mai presus de lege.  Beneficiarul a invatat la randu-i.  Ca proiectul deseori bate filmul, ca nerespectarea unor termene de catre cel cu care ai semnat contractul de finantare te poate baga in faliment si din pacate uneori in spital. Ca exista finantatori responsabili si nu prea, ca exista profesionalism si incompetenta, asumare si delasare. Ca preocuparile unora de prin birourile finantatorului pot fi diverse de la candy crush si bilute la „carat in spate” colegii cu preocuparile anterioare.

Excelam in utilizarea fondurilor? Dupa sutele de mii de ore de truda din exercitiul financiar 2007-2013 ar trebui sa fim excelenti: adica minunati, admirabili, exceptionali, deosebiti, impunatori prin calitati. Deopotriva autoritati si beneficiari. Finantatori si subventionati. Auditori si controlati. Reclamanti si reclamati. Chiar si cei din grupul tinta, cativa dintre ei realmente excelenti in procurarea de subventii.

Suntem exceptionali sau doar am exersat? Sigur am exersat si Doamne – ajuta sper sa fi si invatat in aceasta perioada. Nu doar lectia repetentiei precum comenta cu naduf un cititor de blog la inceput de 2016. Am acumulat muuulta experienta si paradoxal singurul loc unde o putem folosi este exact acolo de unde, unii dintre noi (beneficiari si finantatori deopotriva) am dori sa fugim. Doar ca, odata iesiti din sistem ce facem cu aceasta experienta adunata? Nu prea avem ce, asa ca migram cu competenta dintr-o parte in alta sau in interiorul sistemului de jos in sus si reciproc. Nu suntem diferiti fundamental beneficiari/finantatori/auditori, ci avem perspective diferite de a vedea lucrurile. Intotdeauna un profesor asezat in banca va deveni elev. Este o regula care explica complexitatea atat de simpla a unui sistem. Cu totii dorim o viata profesionala mai usoara. Nici unii, nici ceilalti nu sunt confortabili sa stea noptile la birou pentru procesarea pe final de 2015 a cererilor de plata si efectuarea platilor sau elaborarea sub cutitul posibilelor taieri ulterioare a cererilor de rambursare. Dorim simplificare.

Iar simplificarea inseamna inainte de orice predictibilitate. Daca regulile sunt clare, unitar aplicate si respectate, daca stii ce si cand te asteapta, contextul devine mai simplu. Nu poti ajunge sa excelezi in ceva daca in fiecare dimineata te trezesti (sau ma rog, mergi la culcare dupa caz)  verificand site-ul finantatorului si rugandu-te sa nu fi aparut o noua regula de implementare care sa iti dea peste cap toata experienta adunata in documentatia elaborata cu migala si aranjata cu truda in noaptea dinaintea depunerii cererii de rambursare.

Predictibilitate inseamna sa respecti contractul, sa rambursezi in termen, sa iti asumi erorile si sa le corectezi. Iata un exemplu de eroare care musai trebuie reparata: penalitatile aplicate, dobanzile si accesoriile acumulate de catre beneficiari din cauza intarzierilor in procesarea cererilor de plata. Sunt multi beneficiari in aceasta situatie. Detalii aici.

Valorile, atitudinea si preocuparea pentru ceea ce faci ajuta in conturarea excelentei. Exista oameni in autoritati care sunt dedicati si care au pornit pe drumul excelentei incercand sa gaseasca solutii pentru beneficiari, sa ii ajute. Au facut asta peste pragul de 10.000 ore necesare pentru a deveni excelenti si sunt acum admirabili in proactivitate, valoare adaugata si grija fata de beneficiari si proiectele lor. Exista insa si oameni pentru care prezumtia de nevinovatie nu exista, oameni care ies din birouri doar pentru controale si aplicare de corectii. Ei sunt cei care doar exerseaza excesul de zel in aplicarea cu dusmanie a regulilor.  Piedone a socat cand a afirmat in fata camerelor dupa tragedia de la Colectiv ca e nevinovat, fiind „acoperit de hartii”.  In momentul in care si-a depus din nou candidatura la primarie judecatorii au facut dreptate, impiedicandu-l sa incerce sa exerseze in continuare reprezentarea prin mitocanie si lipsa de respect. OMUL  – si nu procedura – sfinteste locul (sau il „desfinteste”). De la asta ar trebui sa plecam in al 12-lea ceas al perioadei 2014-2020. Deopotriva finantator, beneficiar si auditor.

 

7 thoughts on “Impresionat de cei care exceleaza, necrutator cu cei care doar exerseaza. Zece (mii) de intamplari ciudate si-o minune…

  1. Orice om trebuie să urmărească să sfinţească locul în care trăieşte, dar numai sfinţindu-se în primul rand pe el însuşi!

  2. Da, am învăţat. Şi unii şi alţii. Dar…, acel dar care există musai, am inventat, în “România de după Colectiv” să ne “acoperim” cu şi mai multe hârtii, să nu ne asumăm nimic, să fim şi mai duşmănoşi ca nu cumva să vină celălalt mai de sus şi mai duşmănos. Ne învârtim în cerc, terminăm sesiuni în 6 minute sau 2 ore… Mai suntem OAMENI care să sfinţească locul?

  3. A zis un invatat odata despre regula: “cu cat este regula mai stricta, cu atat mai proasta mintea ce-a produs-o”. As zice ca e pe deplin valabila zicerea si la cel care-o aplica. Si aici ma gandesc la controlori si nu pot sa nu ma gandesc si la complicatenia actuala a MySmis. Nimic nu garanteaza ca mega detaliile din etapa de scriere (incrucisari de 10 luate cate 100) vor face implementarea de calitate. Apoi unele detalii si situatii nici nu le poti anticipa din faza de “incarcare” in MySmis. Cred ca flexibilizarea si mintile deschise si proactive ar putea contribui la calitatea proiectelor si atingerea indicatorilor. Dar mereu forma (“acoperitul cu hartii”) e mai importanta decat fondul. Amin

  4. Un exercițiu de logica normala. Dar cele 10k de ore, indiferent de ce parte, sunt degeaba dacă beneficiarii le folosesc sa eludeze prevederile contractului iar ceilalți sa vadă mecanismele de el udare. Sau sa cuprinda schimbările apoteotice de legislație, abordările în timpul jocului. Toți vei implicați cunosc foarte bine lucrurile astea dar nu spun. Nici beneficiarii și nici autoritățile. Oferta e generala. Iar echilibrul forțelor se schimba în momentul în care cele doua tabere interferează. Beneficiarii ajung în locul autorităților și invers. Tu ar trebui sa știi foarte bine acest lucru. Furtul căciuli merge în ambele părți. Și plânsul la sfârșit la fel.

  5. Acoperitul cu hartii nu este o inventie a “Romaniei de dupa Colectiv”, dar invatatura a fost aceea ca sa fie si mai multe hartii; am facut mii de hartii si am prestat multiuplu de 10000 ore din 2010 decand lucrez in acest domeniu frumos pe care unii l-au uratit dupa chipul si asemanarea lor. Am lucrat mult in implementare, ca manager financiar, dar am avut ocazia sa particip si la verificari de proiecte, ceea ce mi-a dat ocazia sa am de-a face cu multi oameni si tot atatea ” experiente ”; am legat chiar prietenii, dar am vazut si oameni care nu stiu ce cautau acolo ( ba stiu, era vorba de multi bani pe degeaba, ca munca o faceau altii, sau, mai rau, incompetenta era la ea acasa).

  6. Pingback: #PoateVăInteresează Mihai Morar şi Daniel Buzdugan, sancţionaţi cu 5.000 de lei fiecare - Cristian China Birta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *