Ești membru? Cont nou / Autentificare
Blog

Captivi, dar neatinsi de Sindromul Stockholm

Precum un participant la MasterChef care transpira abundent din cauza faptului ca la proba de maruntit varza contracronometru a facut numai degete pe jos,  POSDRU ne releva pe final de perioada financiara limitele capacitatii administrative proprii. Pe 31 decembrie, dupa fortarea administrativa la care asistam neputinciosi, din bugetul proiectelor cu economii pe administrative, vom cumpara riguros, dar in exces, produse de curatenie pe care le vom livra spre consum propriu administratiei publice responsabile cu gestionarea fondurilor. Si nu vom cere note justificative, referate de necesitate, NIR-uri sau bonuri de consum. Doar o lista cu cei care au facut de rusine sistemul si ar trebui sa semneze de plecare.  

Acum pe final de perioada financiara, cand neeligibilitatea cheltuielilor soseste odata cu Anul Nou, avem parte mai abitir decat in alte dati de impotenta administrativa, interpretari abuzive, contradictorii, de taieri si suspendari aleatorii, de asteptari surprinzatoare si telefoane mute. Plus multe ridicari din umeri. Urmeaza luna decembrie cu reduceri, concedii, vacante, sarbatori si timp redus de lucru. Toate avand consecinte deloc placute pentru beneficiarii cu proiecte pe final.

Administratia noastra sufera si transmite semnale ingrijoratoare. POSDRU nu face exceptie: radiografia programului e plina doldora, o asezam pe ecran si ne uitam cu speranta de vindecare spre valul nou de tehnocrati, descalecati la Guvern si in cateva puncte cheie, profesionisti, entuziasti si asumati si, speram noi, cu chef de curatenie.

Inspirat fiind de propriile experiente, de mesajele postate pe grupuri sau primite de la beneficiari, reiau listat si target-at cateva dintre problemele semnalate in scrisoarea deschisa si completez cu altele, proaspete, cu iz de sfarsit de proiecte si perioada financiara:

  1.  In aceasta perioada, conform unei instructiuni de uz intern, ofiterii din OIR-uri proceseaza/verifica doar cererile de plata. Cererile de rambursare sunt lasate deoparte. Intelegem ca trezoreriile nu mai lucreaza dupa mijlocul lui decembrie si timpul de decontare a cheltuielilor cuprinse in CP dureaza mai mult, dar e pacat sa lovim prin ricoseu in cei care au plati efectuate si acum asteapta rambursarea (intermediara sau finala).
  2. Sub presiunea procesarii cu celeritate a cererilor de plata se fac greseli, se produc abuzuri pe 2 scenarii. Scenariul A. „Nu am timp sa cer clarificari. Mai bine tai!” Drept consecinta, avem sume suspendate sau date ca neeligibile fara transmiterea anterioara a unei solicitari de clarificare. Daca beneficiarul depune contestatie si castiga, iar Cererea de Rambursare Finala este deja depusa, singura speranta ramasa pentru beneficiar se afla in cererea de rambursare suplimentara, dar pentru care, din pacate, nu exista audit contractat si nici bani prevazuti. Scenariul B. „Aprob cererea de plata, daca mi-a scapat ceva rezolv la Cererea de Rambursare aferenta.” Verificarea superficiala, sub presiunea termenelor a cererilor de plata naste situatii dramatice pe care beneficiarul le va trai la (ne)validarea sumelor din CR aferenta Cererii de Plata si pe care (dat fiind timpul scurt ramas) nu cred ca le mai apuca sa le vada in conturi.
  3. Verificarea financiara pe cererile depuse se face in perioada de Black Friday. Avand in minte respectarea principiilor unui management financiar riguros, invitam deconectarea de la internet a OIR-urilor, pentru ca exista pericolul ca ofiterii de verificare sa taie sume, parte dintre achizitii fiind evident contractate cu mult inainte de reducerile din acest sfarsit de noiembrie.
  4. Deseori, surprinzator si foarte ingrijorator, transmiterea, inregistrarea, ordonantarea si plata efectiva pentru cererile procesate dureaza mai mult decat verificarea acestora la nivelul OIR-urilor.
  5. Ordinea in care se fac platile pentru cererile validate reprezinta o enigma si, pe cale de consecinta, genereaza suspiciune.

Lista de mai sus nu este completa, deci nici finala. Va invit sa o intregiti cu propriile voastre experiente. Scrieti-ne la structuralcg@fonduri-structurale.ro si noi le vom prezenta reprezentantilor Ministerului Fondurilor Europene in cadrul unei intalniri de saptamana viitoare.

Inchei revoltat acest articol cu mesajele de la 2 antreprenori, tineri la inceput de drum, beneficiari ai liniei de finantare Romania Start-up care inca asteapta plata pentru afacerile demarate cu cateva luni in urma:

„Nu se poate sa iei visurile unor tineri si sa iti bati efectiv joc de ele, nu atunci cand sunt la inceput de drum, atunci cand sunt entuziasti tu sa te faci ca ploua. La 23 de ani nu doresti sa adormi cu frica imprumuturilor pe care le ai.

”As renunta, insa am cheltuit prea multi bani din surse impumutate (credit bancar), bani pe care daca nu ii primesc o sa ma coste o rata lunara de 3000 lei timp de 6 ani. Practic sunt in pragul falimentului inainte de a-mi incepe activitatea.” 

Constatam ca POSDRU genereaza emotii: suntem frustrati, coplesiti, ne revoltam, suferim, ne minunam, glumim si facem haz de necaz. Si o luam de la capat… sau poate nu.

Suntem captivi POSDRU, dar din fericire nu ne-a atins sindromul Stockholm. Nu avem pic de simpatie pentru un sistem pe alocuri delasator si fara chef de treaba.

 

4 thoughts on “Captivi, dar neatinsi de Sindromul Stockholm

  1. Acestia sunt salariatii bugetari ai statului roman, pe care mediul de afaceri ii plateste prin taxele platite,iar ei cocotati pe functii publice,multi incompententi,sprjiniti de factorul politic isi arata “valoarea” profesionala in multe ocazii,dar mai ales in preajma sarbatorilor si inchiderilor de an. Zilele libere oferite generos de Guverne, care dau pomeni,in loc sa creeze un mediu competitiv si transparent, pe care acesti salariati le mai prelungesc anterior si dupa,pentru pregatirea distractiilor si recuperarea de dupa. De aceea suntem altefel decat tarile din vestul nostru si semanam mai mult cu grecii.Este valabil pentru toate Programele sustinute prin Fondurile Europene si exceptiile sunt raritati.Nici noii guvernanti nu vor putea schimba aceste mentalitati si atitudini ale salariatilor bugetari, e mostenire istorica. Sa auzim numai de bine!

  2. Îmi pare rău să-l dezamăgesc pe dl Florin Iliescu dar, în cazul în care nu știe, și funcționarii publici , prin instituțiile în care lucrează, suferă de aceleași probleme în ceea ce privește modul de rambursare pe diferite programe de finanțare. Ok, nu sunt banii mei, sunt ai instituției, dar e munca mea și sunt nervii mei. Sunt ore întregi peste program pentru rezolvarea clarificarilor, clarificări pe care le vor, dacă se poate, ieri. Este bătaie de joc pur și simplu să ceri la fiecare cerere de plată / rambursare același contract, aceleași acte adiționale, aceleași autorizații etc, documente pe care le vor în format TIPĂRIT, pentru că “eu îmi stric vederea tot consultandu-le pe cele scanate pe ecran”. Tipărim în prostie și facem muncă necalificata stampiland și numerotand în fiecare lună aceleași hârtii.

  3. Am aceeasi observatie ca in anul 2010:
    Gestionarul finantarilor nerambursabile publice, in special europene, dar nu numai (guvernul cu toate subunitatile lui, pana la ultimul OI), are o singura problema fundamentala: ii lipsesc cateva mii de angajati in sistem PUNCT!
    A se vedea studiul intocmit de mine in 2011, pe pagina noastra http://www.sovconsulting.ro, la fel de actual si acum si la anul si in 2022, daca nu sunt angajati acesti oameni.
    Alte probleme subsidiare majore (dar care s-ar rezolva in cea mai mare masura prin angajari masive, care, dupa cum arat in studiul pomenit, sunt gratuite!) sunt:
    – Transparenta (cu componenta principala: anticipativitatea);
    – Unificarea procedurilor (PNDR, POR, POC, POCU etc.);
    – Unificarea gestionarului (toate autoritatile de management la un singur minister).

Leave a Reply to Ovidiu Goga Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *