Ești membru? Cont nou / Autentificare
Blog

Mic dictionar „sustenabil” de cuvinte atent „prioritizate”

Desi aparent corecte si des utilizate in lumea fondurilor structurale europene, unele cuvinte, din pacate, nu exista in Dictionarul Explicativ Roman, dar ne pricepem atat de bine sa le introducem in context de zici ca sunt aievea. Noi, romani creativi si ahtiati dupa Occident, transformam astfel limbajul neaos romanesc intr-un mixt demn de o noua limba: limba romana “structural”reformata.

Iata cateva exemple:

  • Cheltuirea banilor europeni alocati Romaniei in aceasta perioada financiara a presupus, inainte de 2007, o “prioritizare” a ceea ce trebuia finantat. Dar ce ne facem daca “a prioritiza” nu exista in DEX? Atunci putem spune prin analogie ca de fapt interesul pentru cheltuirea fondurilor europene fie nu a existat, fie a fost doar mimat. Simplul fapt al inexistentei verbului “a prioritiza” justifica in sfarsit de ce avem doar 13% absorbtie..extrem de putin.
  • „Putin, dar sustenabil” ar zice unii. Cuvantul ”putin” este atat in DEX cat si, din pacate, in viata noastra de zi cu zi, in schimb, sustenabil” nu se regaseste in DEX…Daca tot vrem sa vorbim despre un proiect ca este sustenabil, nu ar fi mai normal sa folosim durabil? Sustenabil este doar o “inventie” de-a noastra pornind, desigur, de la englezescul sustainable.
  • “Contractul este asignabil unei firme cu experienta in fonduri europene”. Dar ce sa nu fie atribuit de vreme ce e sigura varianta corecta si acceptata?
  • Pentru o gestionare corecta a fondurilor europene, se tot vorbeste despre intarirea cooperarii intre institutiile publice, dezvoltarea parteneriatelor public-privat si crearea unui mediu colaborativ.  Bine ca nu putem coopera, dar putem crea un mediu care nu exista.
  • Pentru 2014-2020 se vorbeste tot mai mult de externalizarea Organismelor Intermediare , nimic mai frumos, numai sa nu uitam ca nu exista servicii externalizate.
  • Dincolo de asta, putem vorbi despre dezvoltare antreprenoriala, dar sprijinirea antreprenoriatului  este strict interzisa. Ma refer la antreprenoriat, nu la sprijinire. 🙂

P.S. Militam pentru intrarea in legalitate a acestor cuvinte, insa pana una alta, utilizarea excesiva a cuvintelor “inventate” dauneaza grav “dulcelui grai romanesc”. Cu moderatie, este permis pentru ca: Cine se poate lipsi de servicii externalizate sau de proiecte sustenabile?

 

4 thoughts on “Mic dictionar „sustenabil” de cuvinte atent „prioritizate”

  1. Am dat peste articolul de aici cautand niste guidlines despre cum se scrie un proiect de cercetare/ care e terminologia care trebuie folosita. Imi puteti recomanda vreo resursa pentru asta? Multumesc.

  2. …cred ca insuccesul proiectelor se datoreaza într-o mica masura faptului ca peste tot se utilizeaza termeni straini de limba romana. Ca sa fiu mai explicit, putem da vina in procent de 20% pe termeni, 10% pe lipsa de competenţă,70% pe interese personale sau de grup, adica stiti cum vine asta….sunt foarte sceptic in legatura cu proiectele…mai ales la noi, o Tara in care fiecare face ce-i convine si interpreteaza orice numai dupa bunul plac….pardon, adica dupa marimea buzunarului!

  3. Da, excelenta observatia, remarcabila identificarea problemei… dar rezolvarea propusa nu mi se pare cea mai inspirata. Discutia privind “adoptia” unor cuvinte poate fi lunga si oricum, prea putin productiva. Sunt cuvinte care vin “de afara” pentru ca definesc lucruri si actiuni conceptualizate acolo iar fenomenul in sine face parte din procesul natural, legitim si continuu de formare a unei limbi. Traducerea lor “ad literam” in “in dulcele grai romanesc”, n-ar face decat sa creeze confuzie si sa genereze interpretari si mai ales utilizari nefericite. Sustenabil si durabil vin din acelasi izvor latin pe filiere diferite “sustainable” (en) “durable” (fr) si chiar daca semantic, par a avea acelasi continut o preluare stricta creaza ambiguitate. Sustenabilitatea este un concept in sine, destul de vag (chiar fortat) legat de acest continut. “Un buget sustenabil” (in sensul de realist intocmit, posibil de realizat) nu are nicio legatura cu “un buget alcatuit pe principiile sustenabilitatii”. Acest al doilea sens, face trimitere la faptul ca la intocmirea respectivului buget au fost indeplinite cele trei conditii esentiale care definesc sustenabilitatea unei actiuni (optiunea pentru o dinamica economica pozitiva, efecte sociale pozitive, protejarea si regenerarea mediului afectat) In acest sens optiunea unora pentru “durabil” nu este cea mai inspirata, chiar daca in limba de origine (franceza – “durable”) apare o rezolvare semantica acoperitoare. Din contra, in romana durabil are intelesul consacrat de “trainic”, “solid” ceea ce este destul de neacoperitor pentru continutul conceptului de sustenabilitate.

  4. Folosirea abuzivă în vorbirea zisă românească a unor cuvinte străine, inexistente în dicţionarele româneşti, de regulă englezeşti, adaptate adhoc, prezintă caracteristici şi efecte semnificative.
    Promotorii acestui limbaj mixt sunt politicienii convertiţi peste noapte la europenism, agenţii din domeniul fondurilor structurale, managerii organizaţiilor neguvernamentale cu colaborări sau finanţări occidentale, angajaţi ai unor companii multinaţionale, etc., adică o pătură destul de largă.
    Lista acestor termeni este una foarte lungă: implementare, dezvoltare sustenabilă, prioritizare, board, grant, guidelines, project officer, project manager, ranger, etc.
    Mulţi asemenea termeni au cuvinte echivalente în limba română, care ar putea fi foarte bine utilizate implementare = aplicare; dezvoltare sustenabilă = dezvoltare durabilă; prioritizare = stabilire a priorităţilor, ierarhizare; guidelines = ghid; project officer = responsabil de proiect; project manager = şef de proiect; ranger = paznic de rezervaţie,
    Uneori utilizarea lor este asociată unei atitudini conformiste, emfatice, snoabe, preţioase, fără înţelegere, interes ori respect pentru cultura şi limba română.
    Pericole, riscuri: Efectele asupra limbii române şi a culturii române pot fi notabile şi negative, ar putea duce în timp la o limbă hibridă, un fel de mixtură anglo-română, în care ponderea termenilor englezi să fie în continuă creştere sau poate chiar la înlocuirea limbii române cu limba engleză ca limbă oficială în ţară.

Leave a Reply to Alina Constantinescu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *